Un nou studiu ilustrează influenţa unică a cafelei asupra intestinului

Conform unor cercetări recente, băutorii de cafea adăpostesc în mod constant de până la opt ori mai multe bacterii intestinale specifice decât cei care nu beau cafea.

Studiul internaţional, care a urmărit obiceiurile de consum ale aproape 77.200 de persoane din 25 de ţări, a constatat că în urma consumului de cafea rămâne o semnătură microbiană distinctă. Cercetătorii pot identifica consumatorii de cafea cu o precizie de 95% doar prin examinarea bacteriilor lor intestinale.

Cum afectează cafeaua pe care o beţi microbiomul intestinal

Potrivit unui studiu din 2021, cafeaua a avut cea mai puternică corelaţie cu compoziţia microbiomului dintre cele peste 150 de alimente studiate, afectând în special nivelurile de Lawsonibacter asaccharolyticus la aproximativ 1.000 de persoane.

Cel mai recent studiu realizat de cercetătorii de la Departamentul CIBIO din cadrul Universităţii Trento din Italia şi de la Universitatea Harvard, publicat în Nature Microbiology în noiembrie, a urmărit să aprofundeze înţelegerea modului în care cafeaua afectează sănătatea intestinală.

Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii au analizat date dietetice şi medicale de la aproape 23.000 de persoane din Statele Unite şi Marea Britanie, împreună cu date disponibile publicului de la aproape 54.200 de persoane din întreaga lume. Ei au comparat probele de scaun de la consumatorii de cafea şi de la cei care nu beau cafea pentru a identifica diferenţele în compoziţia bacteriilor intestinale.

Studiul a constatat o asociere puternică între consumul de cafea şi nivelurile de L. asaccharolyticus, consumatorii de cafea prezentând niveluri de aproximativ cinci până la opt ori mai ridicate ale acestei bacterii decât persoanele care nu consumă cafea.

Această tendinţă a fost consecventă la nivel global, dezvăluind că în regiunile în care se consumă multă cafea, cum ar fi Luxemburg, Danemarca şi Suedia, L. asaccharolyticus este răspândită. În schimb, acesta este aproape absent în ţări precum China, Argentina şi India.

Descoperirile oferă o perspectivă asupra modului în care alimentele individuale interacţionează cu microbiomul nostru şi asupra efectelor lor potenţiale asupra sănătăţii.

Echipa de cercetare a demonstrat că profilurile individuale ale microbiomului pot prezice consumul de cafea cu o precizie de 95 %. Un experiment de laborator a confirmat că rata sa de creştere creşte atunci când L. asaccharolyticus este cultivat într-un mediu in vitro cu cafea. Observaţiile ulterioare au indicat că persoanele care beau multă cafea prezentau o abundenţă mai mare a acestei bacterii.

În ciuda acestor constatări, rolul L. asaccharolyticus în sănătatea umană rămâne incert. Prezenţa sa în microbiomul intestinal se corelează cu niveluri crescute de hipurate, un marker al sănătăţii metabolice şi intestinale produs de microbii intestinali care metabolizează compuşii vegetali numiţi polifenoli găsiţi în cafea.

„Nu avem dovezi concludente cu privire la Lawsonibacter asaccharolyticus ca bacterie benefică sau dăunătoare”, a declarat Nicola Segata, profesor de genetică şi şeful Laboratorului de metagenomică computaţională de la CIBIO, pentru The Epoch Times.

El a menţionat că echipa de cercetare efectuează experimente suplimentare specifice pentru a aborda mai bine această întrebare.

Viitorul testării microbiomului

Echipa de cercetare îşi propune să îşi extindă investigaţia cu privire la efectele altor alimente asupra microbiotei intestinale, deşi recunoaşte provocările legate de cuantificarea precisă a aportului alimentar.

Aceste constatări sugerează un potenţial de utilizare a alimentelor individuale pentru a creşte abundenţa sau prevalenţa microbilor intestinali specifici care se presupune că au efecte benefice, potrivit lui Segata.

„Pentru a realiza acest lucru, trebuie să extindem această lucrare la multe alte alimente şi la alţi microbi, şi exact la acest lucru lucrăm şi noi acum”, a spus el.

Cercetătorii îşi imaginează un viitor în care testarea microbiomului poate permite recomandări dietetice personalizate, adaptate la prezenţa anumitor bacterii asociate cu anumite alimente. Această abordare are potenţialul de a ajuta oamenii să îşi optimizeze dietele pentru o sănătate mai bună prin luarea în considerare a relaţiilor complexe dintre aportul nostru alimentar şi compoziţia microbiomului.

„Când ne uităm la un aliment precum cafeaua, pentru care este uşor de colectat informaţii şi care este consumat fie foarte frecvent, fie niciodată, atunci aceste legături apar ca fiind foarte puternice şi foarte clare”, a declarat Segata.