Un nou studiu alarmant a descoperit o corelare între furtunile solare şi atacurile de cord

Soarele (Getty Images)
Redacţia
01.10.2025
Soarele (Getty Images)
Redacţia
01.10.2025

Medicii din Brazilia au analizat internările în spital pentru infarct miocardic pe parcursul mai multor ani, urmărind vârsta, sexul şi dacă pacienţii au supravieţuit până la externare. Apoi au comparat aceste cifre cu scorurile zilnice ale activităţii magnetice pentru a vedea dacă există o corelaţie între ele, scrie Earth.com.

După ce echipa a comparat dosarele medicale cu datele meteorologice spaţiale a apărut un model suficient de clar - analizat într-un nou studiu, care a încercat să observe dacă există o corelaţie directă între fluctuaţiile câmpului magnetic al Pământului - aşa cum se întâmplă în timpul furtunilor solare - şi numărul de atacuri de cord raportate la oamenii de pe Pământ.

Autorul principal, Luiz Felipe Campos de Rezende, de la Institutul Naţional de Cercetări Spaţiale din Brazilia (INPE), a explicat ulterior ce au observat şi cum au verificat.

Aceasta a inclus comparaţii între grupele de vârstă şi o a doua analiză computerizată pentru a verifica semnalul.

Întrebarea era specifică: internările pentru atac de cord şi decesele în spital legate de aceste evenimente prezintă un calendar diferit în zilele în care câmpul magnetic este mai perturbat?

În plus echipa a vrut să afle şi dacă femeile şi bărbaţii reacţionează în acelaşi mod.

Ei nu au încercat să demonstreze cauza şi efectul, ci au căutat să vadă dacă există o asociere între calendarul evenimentelor legate de atacuri de inimă în zilele calme, moderate şi perturbate.

Cercetătorii au utilizat Planetary Index (Kp-Index) – un indice global standard care clasifică activitatea magnetică a fiecărei zile de la foarte calmă la foarte perturbată. Acest lucru le-a oferit o bază zilnică pentru a compara cu totalurile spitalului.

Au grupat calendarul în zile calme, moderate şi perturbate, apoi au numărat internările şi decesele în spital în fiecare categorie. Au împărţit aceste numere în funcţie de sex şi grupă de vârstă pentru a vedea unde se remarcau diferenţele.

Ce au arătat cifrele

În zilele în care Soarele era foarte activ şi furtunile solare perturbau câmpul magnetic al Pământului, femeile aveau o rată mai mare de internări pentru atacuri de cord decât în zilele liniştite. Semnalul era cel mai vizibil în rândul femeilor de vârstă mijlocie şi în vârstă.

În aceleaşi grupe de vârstă, numărul deceselor în spital a crescut, de asemenea, în zilele perturbate, comparativ cu cele liniştite.

Bărbaţii nu au prezentat aceeaşi creştere clară în zilele perturbate în aceste grupe, chiar dacă au reprezentat mai multe internări în ansamblu în setul de date.

Scopul studiului nu a fost acela de a stabili cine are mai multe atacuri de cord în general, ci dacă momentul apariţiei acestora se schimbă în funcţie de condiţiile meteorologice spaţiale.

Există o corelare a atacurilor de cord cu activitatea solară

Oamenii de ştiinţă au clasificat zilele analizate ca fiind calme, moderate sau perturbate. Datele privind sănătatea au fost împărţite în funcţie de sex şi grupă de vârstă [până la 30 de ani; între 31 şi 60 de ani; peste 60 de ani].

„Este demn de remarcat faptul că numărul cazurilor de atacuri de cord în rândul bărbaţilor este aproape dublu – indiferent de condiţiile geomagnetice”, a declarat Luiz Felipe Campos de Rezende, cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Spaţiale din Brazilia (INPE) şi autorul corespunzător al articolului, pentru Agência FAPESP.

„Dar când analizăm rata relativă a frecvenţei cazurilor, constatăm că, în cazul femeilor, aceasta este semnificativ mai mare în condiţii geomagnetice perturbate, comparativ cu condiţiile calme.

În grupa de vârstă 31-60 de ani, este de până la trei ori mai mare. Prin urmare, rezultatele noastre sugerează că femeile sunt mai sensibile la condiţiile geomagnetice”, a explicat Rezende.

Legătura semnificativă din punct de vedere statistic

Acesta a fost un studiu observaţional care a utilizat înregistrări istorice dintr-un singur oraş. Observaţional înseamnă fără experimente şi fără intervenţii – doar o potrivire atentă a cronologiilor.

Prin natura sa, acest studiu nu poate dovedi că o perturbare magnetică declanşează un atac de cord.

Ceea ce poate spune este că internările şi decesele în spital în rândul femeilor, în special în grupurile mai în vârstă, au avut tendinţa de a fi mai frecvente în zilele în care furtunile solare au perturbat câmpul geomagnetic al Pământului decât în zilele liniştite din cadrul studiului.

Autorii sunt clari cu privire la această limită şi evită afirmaţiile cauzale.

De ce această legătură este plauzibilă

Inima funcţionează pe baza unor semnale electrice minuscule care coordonează fiecare bătăi. Nervii se bazează pe impulsuri electrice, iar multe ritmuri ale corpului urmează cicluri care pot fi influenţate de semnale externe.

Unii oameni de ştiinţă consideră că variaţiile electromagnetice externe ar putea adăuga o mică influenţă asupra sistemelor deja supuse stresului.

Dacă cineva are artere vulnerabile sau un ritm la limită, chiar şi o influenţă subtilă ar putea afecta momentul în care se produce un eveniment.

Aceasta este o ipoteză. Studiul nu a testat un mecanism, dar indică o întrebare specifică ce poate fi abordată în cercetări viitoare.

Seturi de date mai mari şi previziuni

Seturi de date mai mari, extrase din mai multe regiuni şi latitudini, ar putea testa dacă acelaşi model temporal se menţine în medii magnetice diferite.

Informaţii mai detaliate despre pacienţi – medicamente, afecţiuni subiacente şi factori zilnici – ar putea clarifica cine este cel mai sensibil şi de ce.

Corelarea dosarelor medicale cu măsurătorile magnetice locale şi alte variabile de mediu, cum ar fi temperatura şi calitatea aerului, ar ajuta la separarea influenţelor care se suprapun.

Un astfel de design mută domeniul de la legături sugestive de sincronizare către explicaţii cauzale.

„Oamenii de ştiinţă din întreaga lume au încercat să prezică apariţia perturbărilor geomagnetice, dar, deocamdată, precizia nu este bună”, spune Rezende.

„Când acest tip de serviciu va fi mai avansat – şi dacă impactul perturbărilor magnetice asupra inimii va fi confirmat – vom putea lua în considerare strategii de prevenire din perspectiva sănătăţii publice, în special pentru persoanele care suferă deja de probleme cardiace”, a concluzionat el.

Furtuni solare, atacuri de cord şi paşii următori

Echipele de sănătate publică utilizează deja alerte pe termen scurt pentru căldură şi poluare.

Dacă lucrările viitoare vor confirma o asociere definitivă şi fiabilă între furtunile solare şi rate mai mari de internări pentru atacuri de cord, spitalele ar putea planifica o uşoară creştere a numărului de cazuri de cardiologie în timpul perturbărilor puternice ale câmpului magnetic al Pământului.

Persoanele cu boli cardiace cunoscute ar putea urma paşii de bun simţ pe care medicii îi recomandă în mod obişnuit, acordând o atenţie sporită în timpul avertismentelor de furtună solară: să ia medicamentele prescrise, să fie atente la simptome şi să evite efortul fizic neobişnuit.

Aceste acţiuni se încadrează în îngrijirea standard şi nu necesită alarmă.

Mai sunt multe întrebări care necesită răspuns, dar dovezile prezentate în acest studiu nu lasă niciun dubiu că există „ceva” care justifică continuarea cercetărilor.

Până atunci, urmăriţi alertele Centrului de Prognoză Meteorologică Spaţială (SWPC) şi acţionaţi în consecinţă. Este mai bine să fiţi precauţi decât să regretaţi, mai ales când „precauţia” nu necesită eforturi mari.

Studiul complet a fost publicat în revista Nature Communications Medicine.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor