Consilier BNR: Scăderea accizelor şi a TVA-ului înseamnă că veniturile bugetare scad. Bugetul nu trebuie să piardă prin măsurile adoptate
Consilierul BNR Eugen Rădulescu a declarat, miercuri, într-un interviu la EuroNews că economia României este vulnerabilă în primul rând din cauza deficitului bugetar iar încadrarea în deficitul propus pentru acest an ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţile din România.
„Noi am plecat de la o datorie publică în 2006 de 12% din PIB. În 2025 ne-am apropiat de 60%. O creştere absolut fulminantă, care ne face foarte mult rău pe termen foarte lung. În acest context cred că principalul lucru de care trebuie să se ocupe autorităţile române este să se încadreze în deficitul pe care şi l-a propus pentru acest an”, a precizat Rădulescu.
Pentru a limita efectul nefavorabil al creşterii preţului carburanţilor, economistul consideră că trebuie să avem în vedere ca „lucrurile să fie făcute într-o manieră echilibrată”.
„Să nu ne trezim că noi reducem foarte mult preţul, de exemplu să reducem preţul la combustibil, şi atunci carburantul începe să plece peste hotare în plinuri care vor fi făcute pentru că vom ajunge la penurie de carburant. Pe partea de carburant trebuie să fim atenţi. Primul lucru care trebuie este să nu avem penurie. Să avem tot timpul carburant la pompă”, a declarat consilierul.
Economistul a mai spus că e important ca Guvernul să păstreze o „dreaptă măsură”:
„Să nu fie adoptate măsuri care să stimuleze creşterea consumului. Aici suntem în momentul în care preţurile mondiale sunt ridicate şi nu avem pentru viitorul imediat aşteptări ca ele să scadă. Pentru că nu văd cum se va încheia conflictul din Iran.”
„Cel mai important lucru ar fi ca guvernul să aibă capacitatea de a păstra un echilibru între satisfacerea nevoilor consumatorilor de toate felurile şi evitarea unui derapaj bugetar. Foarte multă lume spune că să scădem accizele, să scădem TVA-ul. Păi, astea nu le plăteşte cel de sus. Scăderea accizelor şi a TVA-ului ar însemna că veniturile bugetare scad şi scăzând veniturile bugetare, tot noi plătim. Nu vine altcineva să ne plătească. Bugetul nu trebuie să piardă prin măsurile care vor fi adoptate”, a subliniat Eugen Rădulescu
În opinia consilierului BNR, „ajutorul trebuie să fie ţintit către transportatori şi agricultură”.
„În situaţia de criză prin care trecem în momentul de faţă, nu există altă soluţie decât să economisim, să consumăm ceva mai puţin. Pentru că dacă nu facem asta, riscăm cealaltă problemă, penuria. Penuria este cea mai severă problemă”, a avertizat economistul.
„Mult mai important este să avem în continuare aprovizionare, chiar la preţuri puţin mai mari, care chiar pot să mai crească, de acum înainte, nu ştim. Nu ştim ce se va întâmpla în războiul din Iran. Eu înclin să spun că pe termen mai lung această criză trebuie să îndrepte ţările civilizate, ţările dezvoltate, să acţioneze cu mult mai rapid pe eliminarea hidrocarburilor, pe trecere pe energii regenerabile, pe trecere pe maşini electrice, nu cu carburant din hidrocarburi”, a afirmat consilierul BNR.
Poate fi această criză o scânteie care să declanşeze o presiune asupra acestor indicatori care mai apoi să se răsfrângă şi asupra noastră?
„Există riscul, şi nu numai la noi, ca să avem nu neapărat stagflaţie şi în orice caz nu ce s-a întâmplat în 1973 când a fost prima mare criză petrolieră. Dar în 73 preţul petrolului a crescut de patru ori. Iar la creşterea de patru ori a preţului petrolului, politicile adoptate n-au fost cele mai înţelepte. De aici cred că am învăţat că trebuie să lăsăm să treacă înspre economie, înspre consumator o parte a efortului. Poate nu imediat, poate nu brusc. Dar asta ar trebui să se întâmple. Şi trebuie să învăţăm şi mai mult: trecerea de la hidrocarburi la alte resurse de energie. Pentru noi asta ar însemna să ne continuăm centralele nucleare, avem opţiune, avem posibilităţi, ar trebui să o facem mai mult decât am făcut-o până acum”, a răspuns economistul.
În ceea ce priveşte resursele alternative, consilierul BNR a opinat că nu e neapărat nevoie să fie investiţii din bani publici „Investiţiile pot să fie făcute şi din surse private”.
„Cred că reglementarea, de exemplu reglementarea corectă a prosumatorilor, ar putea să ajute ca aproape fiecare familie care poate să facă să investească propriii bani pentru a reuşi să producă curent electric şi nu numai să-l producă pentru nevoile individuale, ci şi să poată să îl introducă în sistem în momentul în care are surplus”, a spus economistul.
Marea problemă pentru cursul de schimb, deficitul bugetar
„Dacă reuşim să reducem deficitul bugetar către nivelul pe care îl avem în momentul de faţă ca program 6,2% pentru acest an, în acel moment presiunea pe curs va scădea. Şi va scădea din cauza că deficitul bugetar înseamnă în acelaşi timp deficit extern. Deficitul bugetar şi deficit extern se numesc deficite gemene. La noi, în ultimii destul de mulţi ani, chiar au mers în tandem. A crescut deficitul bugetar, a crescut deficitul extern. Şi invers. În momentul de faţă, dacă reuşim să aducem deficitul bugetar în limitele pe care le-am programat, avem multe şanse ca deficitul extern să scadă. Şi atunci o să scadă şi mai mult dobânzile la care ne împrumutăm. În momentul de faţă ne împrumutăm mult mai ieftin decât am făcut-o în urmă cu un an. În urmă cu un an ne împrumutam mult mai scump. Ajunsesem la aproape 10% deficit bugetar în PIB. Rezolvăm problema deficitului bugetar, rezolvăm şi problema cursului valutar”, a explicat Rădulescu.
Cum rezolvăm problema deficitului bugetar?
„Au fost adoptate nişte măsuri. Urmează cele mai dificile. Cele în care vor scădea costurile în administraţia publică, momentul în care vor scădea angajările în administraţia publică. Până acum efortul a fost făcut mai ales de cetăţeni. De aici încolo a venit momentul ca şi statul să facă. Va trebui să fie adoptate nişte măsuri care nu sunt niciodată uşor de luat, dar sunt măsuri inevitabile”, a precizat economistul.
Totodată, consilierul BNR consideră că politica fiscală adoptată de Guvern este bună.
„În momentul de faţă politica fiscală s-a ameliorat semnificativ faţă de ceea ce a fost acum un an. E incomparabil. (...) În momentul în care s-a anunţat că pensiile magistraţiilor vor scădea, în 15 ani de acum înainte, deci nu o chestiune imediată, dobânzile pe care le-a plătit România au scăzut. Pentru că piaţa are încredere atunci când iei măsurile care trebuie. Şi astea erau măsuri dificile de luat”, a spus Eugen Rădulescu.
„Acum trebuie să continuăm cu aplicarea unui program care a fost aprobat de Parlament. Parlamentul a aprobat acest program şi e important să ne ţinem de el. Pentru că e un program bun”, a subliniat economistul.
Dacă reuşim să scădem deficitul bugetar aşa cum ne-am propus, atunci avem toate şansele ca economia să-şi revină şi ea. Deocamdată avem ghinionul că s-a suprapus o criză internă cu o criză internaţională foarte amplă.
Care ar fi riscul pe care guvernul ar trebui să-l ia în seamă cel mai atent în următoarele luni?
„Cred că trebuie să facă un echilibru între componenta socială şi componenta economică. Nu trebuie în niciun caz să mergem pe ideea că nu ne interesează ce se întâmplă în societate, ne interesează. Dar e mult mai uşor de spus decât de făcut. Eu cred că cel mai important pe partea de guvern ar fi stabilitatea guvernului”, a declarat consilierul BNR.
