"În următoarele 12 luni" - Europa a început să reconsidere momentul unui posibil atac al lui Putin asupra NATO

Până acum, oficialii din serviciile de informaţii şi cei militari din ţările europene membre NATO au afirmat, în general, că Vladimir Putin ar fi pregătit pentru o confruntare militară cu alianţa undeva spre sfârşitul deceniului. Dar evenimentele recente îi obligă să îşi reconsidere evaluările.

Blocat în Ucraina şi pierzând acolo mai mulţi soldaţi decât îşi poate permite să recruteze, Kremlinul şi-a escaladat în mod clar relaţiile cu statele baltice. A fost adoptată o lege care îl autorizează pe Putin să folosească armata în străinătate pentru a „proteja cetăţenii ruşi”. Parlamentul a redactat rezoluţii similare pentru liderul de la Kremlin înaintea anexării Crimeei în 2014 şi a invaziei la scară largă împotriva Ucrainei în 2022.

Oficiali europeni de rang înalt cred acum că Rusia ar putea vedea o oportunitate de a se angaja într-un conflict militar cu ţările NATO în următoarele 12 luni, relatează The Wall Street Journal, citat de The Moscow Times.

Şocul energetic provocat de războiul cu Iranul va oferi Moscovei fonduri suplimentare şi ar putea creşte instabilitatea politică în Europa, întărind poziţia partidelor de extremă dreaptă care pledează pentru încetarea ajutorului acordat Ucrainei şi reluarea achiziţiilor de petrol şi gaze ruseşti.

Retorica oficială a Moscovei, care s-a atenuat vizibil faţă de Statele Unite după venirea la putere a lui Donald Trump, prezintă acum Europa drept un inamic implacabil care trebuie pedepsit sau distrus.

„Rusia consideră în mod clar Uniunea Europeană drept o ameninţare la adresa sistemului său de guvernare, bazat pe opresiune şi frică. În cele din urmă, scopul lor este să distrugă Uniunea Europeană. Nu ar trebui să ne facem iluzii în această privinţă, deoarece nu îşi doresc un bloc democratic mare, puternic şi unit la graniţele lor”, a declarat Michael McGrath, comisarul european pentru democraţie, justiţie şi statul de drept.

Scopul Rusiei este să ameninţe întreaga arhitectură de securitate europeană, este de acord Benjamin Haddad, ministrul francez pentru afaceri europene, într-o ţară unde alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 2027. Partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională al lui Marine Le Pen, deşi s-a distanţat de Putin, este eurosceptic şi are şanse bune ca propriul candidat să câştige. În această situaţie, insistă Haddad, este imperativ să se manifeste vigilenţă maximă şi să continue eforturile de sprijinire a Ucrainei şi de reînarmare a Europei.

Maşina militară a lui Putin din Ucraina a stagnat în mod evident. Armata nu a făcut practic niciun progres din februarie şi chiar pierde teritorii capturate anterior în unele zone.

Forţele Armate Ucrainene şi-au asigurat superioritatea în războiul cu drone, făcând ineficiente tacticile de infiltrare — principala metodă de avansare a ocupanţilor în ultimii doi ani, care i-a costat până la 90% din efective. Dronele ucrainene cu rază medie de acţiune au subminat eficienţa de luptă a apărării aeriene ruse, permiţând distrugerea sistemului logistic al frontului şi deschizând calea dronelor cu rază lungă. Acestea din urmă bombardează acum în mod regulat rafinării, porturi, infrastructură petrolieră şi uzine ale industriei de apărare, iar pe 17 mai au lansat un atac major asupra Moscovei şi regiunii Moscova.

Acest lucru, împreună cu deteriorarea situaţiei economice, creşterea poverii fiscale şi întreruperile constante ale internetului, a dus la o creştere semnificativă a nemulţumirii în societatea rusă şi la cea mai accentuată scădere a ratingului de aprobare al lui Putin din ultimii opt ani.

Pe acest fundal, Moscova şi-a intensificat brusc eforturile propagandistice, învinovăţind Europa şi, în special, statele baltice pentru escaladare. Acestea sunt acuzate că ajută Ucraina să lanseze drone asupra Rusiei şi sunt ameninţate cu lovituri asupra „centrelor de luare a deciziilor”. Săptămâna trecută, guvernul lituanian a fost nevoit să se retragă într-un adăpost anti-bombă după ce s-a declanşat o alarmă aeriană din cauza apropierii unor drone din Bielorusia. Acesta din urmă a desfăşurat şi exerciţii de instruire cu arme nucleare.

Acuzaţiile privind opresiunea împotriva locuitorilor vorbitori de limbă rusă au reapărut cu o nouă intensitate, iar Moscova a decis să se adreseze Curţii ONU pentru a-i „proteja”.

Rusia nu îşi poate permite să continue războiul în forma actuală, deoarece resursele sale se epuizează, afirmă Oleksandr Danyliuk, preşedintele Centrului pentru Reforme în Apărare din Kiev şi fost oficial din domeniul apărării şi informaţiilor. Rusia pierde până la 35.000 de soldaţi pe lună pe câmpul de luptă — mai mult decât recrutează prin contract.

Acest lucru înseamnă că Putin va trebui să escaladeze situaţia, crede Danyliuk.

„Poate face acest lucru pe verticală, prin creşterea intensităţii violenţei, inclusiv prin şantaj nuclear, dar fără a folosi efectiv arme nucleare. Sau pe orizontală, prin extinderea geografiei conflictului în încercarea de a îngheţa războiul în condiţii mai favorabile”, a spus acesta.

NATO a avertizat în repetate rânduri că una dintre modalităţile de a provoca un conflict ar fi escaladarea tensiunilor în jurul statelor baltice şi a situaţiei populaţiilor rusofone de acolo. Acest lucru ar oferi Moscovei un pretext pentru a folosi trupe aparent pentru a „apăra” regiunea, dar în realitate pentru a provoca o ruptură în interiorul NATO. Moscova consideră că o mică operaţiune de frontieră este puţin probabil să forţeze alianţa să recurgă la apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 al tratatului, mai ales având în vedere poziţia actuală a administraţiei Trump.

Putin are deja acoperire legislativă pentru o astfel de operaţiune. Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei l-au autorizat să desfăşoare armata pentru a „proteja cetăţenii ruşi” în cazul „arestării, detenţiei, urmăririi penale sau altor forme de persecuţie” ale acestora în străinătate.

Putin urmează întotdeauna o abordare legalistă, formalizând încălcările legii, de la agresiunea împotriva altor ţări până la represiunea internă şi distrugerea drepturilor şi libertăţilor garantate constituţional. Astfel, la începutul lui martie 2014, Consiliul Federaţiei l-a autorizat să desfăşoare trupe în străinătate, iar „omuleţii verzi”, care şi-au cumpărat echipamentul, potrivit lui Putin, de la Voentorg, au inundat Crimeea.

Invazia Ucrainei a fost, de asemenea, formalizată prin lege. La 15 februarie 2022, Duma de Stat a adoptat un apel către Putin prin care solicita recunoaşterea independenţei „RPD” şi „RPL”. Putin a semnat decretele în acest sens, precum şi tratatele de prietenie şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste, pe 21 februarie, iar Duma de Stat a ratificat aceste tratate în ziua următoare.

Şeful serviciului german de informaţii BND a vorbit recent despre riscul unei provocări ruse în statele baltice, similară anexării Crimeei. În februarie anul acesta, serviciile de informaţii daneze au declarat că Rusia este capabilă să înceapă un război de amploare în Europa în următorii cinci ani. Anterior, Germania şi mai multe ţări scandinave indicaseră anul 2029 drept termen estimativ.

În prezent, nu există indicii că Rusia intenţionează să desfăşoare trupe sau echipamente pentru a ataca statele baltice sau alte regiuni din afara Ucrainei în viitorul apropiat, au declarat pentru Wall Street Journal oficiali din serviciile de informaţii şi din armată ai mai multor ţări europene. Cu toate acestea, în condiţiile actuale, loviturile cu drone şi rachete ar putea constitui nucleul unei operaţiuni militare.

Mai mult, „din punct de vedere tehnic, mobilizarea este pe deplin posibilă”, iar sistemul corespunzător a fost pus la punct după problemele generate de „mobilizarea parţială” din toamna lui 2022, a declarat pentru WSJ Kaupo Rosin, directorul Serviciului de Informaţii Externe al Estoniei: „Problemele încep să se acumuleze în Rusia: eşecuri pe câmpul de luptă, situaţia financiară şi, de asemenea, loviturile ucrainene cu rază lungă de acţiune, care afectează nu doar economia, ci şi populaţia.”

Ideea de a sparge impasul din Ucraina prin extinderea războiului către statele baltice poate fi tentantă pentru Putin, însă implicarea într-un conflict cu un alt adversar foarte puternic reprezintă un risc suplimentar uriaş, potrivit lui Norbert Rottgen, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestagul german.

În acelaşi timp, Rottgen recunoaşte că Putin este cunoscut pentru capacitatea sa de a-şi asuma riscuri şi de a recurge la escaladare.

„În ciuda îndoielilor mele, trebuie să luăm în considerare şi faptul că Putin se comportă iraţional şi este pregătit să escaladeze”, a avertizat el.