UE îi răspunde lui Boris Johnson: backstopul nu poate fi renegociat

Cererea premierului Boris Johnson ca Uniunea Europeană să reia discuţiile privind acordul de Brexit a fost respinsă marţi de către bloc, care a declarat că Marea Britanie nu a reuşit să propună nicio alternativă realistă la asigurările convenite în ceea ce priveşte frontiera irlandeză.

După mai bine de trei ani de criză cauzată de Brexit, Marea Britanie se îndreaptă către o confruntare cu UE, deoarece Johnson a promis să părăsească blocul pe 31 octombrie chiar fără un acord, dacă UE nu va dori să renegocieze condiţiile de ieşire.

Blocul a refuzat în mod repetat să redeschidă problema Acordului de retragere, care include un protocol privind „backstop-ul” - problema frontierei irlandeze -, cu care fostul premier Theresa May a fost de acord în noiembrie.

Înaintea întâlnirilor sale programate cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, Johnson a scris o scrisoare de patru pagini adresată preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

"Propun ca backstop-ul să fie înlocuit cu un angajament de a pune în aplicare aranjamente alternative pe cât posibil înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie, ca parte a viitoarei relaţii", a scris Johnson. „Timpul este foarte scurt.”

Tusk a răspuns că Johnson nu a propus nicio alternativă realistă, iar Comisia Europeană a luat o linie similară, deşi cei mai puternici lideri ai UE - Merkel şi Macron - nu au comentat încă.

„Cei care se opun backstop-ului şi nu propun alternative realiste sprijină, de fapt, restabilirea unei frontiere. Chiar dacă nu recunosc acest lucru ”, a susţinut Tusk.

O notă văzută de Reuters care expune poziţia comună convenită a celor 27 de state membre care rămân după Brexit susţinea că UE regretă demersul lui Johnson de a repudia o „soluţie necesară, legal-operativă, în favoarea unui 'angajament de a încerca găsirea unei soluţii'”.

Un diplomat dintr-o ţară a UE a declarat pentru Reuters că scrisoarea lui Johnson este „PR pur” si nu avea rolul de a stimula discuţii constructive, ci de a arunca vina pe UE.

Backstop-ul este generat de graniţa de 500 de kilometri pe care Irlanda o are cu Irlanda de Nord. UE doreşte să se asigure că singura sa frontieră terestră cu Regatul Unit după Brexit nu devine o intrare pentru mărfuri pe piaţa unică a UE - care garantează libera circulaţie a mărfurilor, capitalului, serviciilor şi forţei de muncă.

Astfel că UE ar vrea să fie impuse controale la graniţa dintre cele două Irlande.

Irlanda, la rândul ei, susţine că eventualele controalele ar putea submina acordul din Vinerea Mare parafat în 1998, care a adus pacea între cele două zone aflate într-un conflict de 30 de ani - între unionişti, care doreau ca Irlanda de Nord să rămână britanică şi protestantă, şi naţionalişti, care doreau ca Irlanda de Nord să se alăture unei Irlandei catolice, guvernate de Dublin.

Guvernul lui Johnson este susţinut de unioniştii din Irlanda de Nord.

Backstop-ul a avut ca scop spargerea acestui cerc vicios: va ţine Regatul Unit într-o uniune vamală cu UE până la găsirea unei soluţii mai bune şi va menţine Irlanda de Nord aliniată la regulile pieţei unice a UE.

Dar Johnson consideră că mecanismul era antidemocratic şi ameninţa suveranitatea Regatului Unit, deoarece aplicarea regulilor de piaţă unică în Irlanda de Nord ar putea acorda un statut special Irlandei de Nord faţă de restul Regatului Unit.

El a mai spus că riscă să slăbească echilibrul delicat dintre naţionalişti şi unionişti din Irlanda de Nord.

Dublin nu acceptă faptul că backstop-ul este o ameninţare la adresa păcii, potrivit unei surse a guvernului irlandez. Într-o convorbire cu Boris Johnson, premierul irlandez Leo Varadkar a reiterat poziţia UE că Acordul de retragere nu poate fi renegociat.