Ucraina îndeamnă Brazilia să îl aresteze pe Putin dacă acesta va participa la summitul G20 de luna viitoare
Procurorul-şef al Ucrainei a declarat că a primit informaţii potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin ar putea participa la summitul G20 din Brazilia luna viitoare, astfel că a cerut autorităţilor de acolo să pună în aplicare un mandat de arestare în cazul în care liderul de la Kremlin se va prezenta la eveniment, potrivit Reuters.
Reamintim că pe numele lui Vladimir Putin, Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare în martie 2023, la aproximativ un an după invazia rusă la scară largă în Ucraina, liderul de la Kremlin fiind acuzat de crime de război pentru deportarea copiilor.
Kremlinul a respins mandatul CPI ca fiind „nul şi neavenit”, Rusia negând acuzaţiile de crime de război.
Întrebat dacă a fost luată o decizie cu privire la participarea lui Putin la reuniunea celor mai importante 20 de economii ale lumii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat luni reporterilor: „Nu. Când se va lua o decizie, vă vom anunţa”.
Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a menţionat într-un interviu că „este important să rămână unită comunitatea internaţională şi să-l tragă la răspundere pe Putin”.
Din cauza „informaţiilor potrivit cărora Putin ar putea participa la summitul G20 din Brazilia, aş dori să reiterez că este o obligaţie pentru autorităţile braziliene, în calitate de stat membru al Statutului de la Roma, să îl aresteze dacă îndrăzneşte să îl viziteze”, a declarat Kostin, referindu-se la tratatul care a instituit CPI.
„Sper cu adevărat că Brazilia îl va aresta, reafirmându-şi statutul de democraţie şi de stat de drept”, a adăugat acesta, subliniind faptul că un eşec în acest sens riscă să creeze un precedent conform căruia liderii acuzaţi de crime pot călători cu impunitate.
Brazilia i-a trimis lui Putin o invitaţie standard pentru reuniunile din 18-19 noiembrie de la Rio de Janeiro ale grupului G20, dar nu a primit nicio indicaţie că acesta intenţionează să participe, potrivit a doi oficiali guvernamentali brazilieni.
Biroul procurorului CPI a refuzat să comenteze.
Un purtător de cuvânt al Curţii a reiterat că aceasta se bazează pe statele părţi şi pe alţi parteneri pentru a-şi executa deciziile, inclusiv mandatele de arestare. Statele membre „au obligaţia de a coopera în conformitate cu” tratatul fondator al Curţii, a declarat purtătorul de cuvânt Fadi El Abdallah.
Printre cei şase oficiali ruşi care fac obiectul mandatelor CPI se numără comisarul pentru drepturile copilului, Maria Lviva-Belova, fostul ministru al Apărării Serghei Şoigu şi Viktor Sokolov şi Serghei Kobilash, care sunt acuzaţi că au dirijat atacuri împotriva siturilor civile.
În ciuda mandatului său de arestare emis de CPI, Putin a efectuat în septembrie o vizită oficială de stat în Mongolia, al cărei eşec de a-l aresta a fost criticat de Ucraina drept o lovitură dată justiţiei internaţionale.
Cu toate acestea, anul trecut, Putin a lipsit de la o reuniune a naţiunilor BRICS din Africa de Sud şi a participat online.
CPI, cu 124 de state membre, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca crimele de război, crimele împotriva umanităţii, genocidul şi crima de agresiune atunci când statele membre nu doresc sau nu pot să facă acest lucru ele însele.
