Ucraina ar adera la UE anul viitor în baza unui proiect de plan de pace

Ucraina ar urma să adere la UE anul viitor în baza unei propuneri susţinute de Bruxelles în negocierile pentru încheierea războiului declanşat de Rusia, o mişcare care ar transforma abordarea blocului privind admiterea de noi membri, relatează Financial Times.

Aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027 este prevăzută în cea mai recentă versiune a unui proiect de propunere de pace pe care oficiali ucraineni şi europeni au prezentat-o Washingtonului, au declarat pentru Financial Times persoane informate asupra conţinutului documentului.

Planul este o versiune revizuită a propunerilor formulate de administraţia Trump pentru a pune capăt războiului, un plan pe care Kievul şi aliaţii săi europeni îl consideraseră înclinat în favoarea Rusiei.

Cea mai recentă versiune apare în contextul în care Donald Trump intensifică presiunile asupra preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a accepta un acord de pace până la Crăciun.

Oficiali care susţin ambiţiile Ucrainei de aderare la UE au spus că, în prezent, Comisia Europeană înţelege că nu ar trebui să submineze procesul de pace opunându-se calendarului accelerat pentru aderarea Kievului.

Ucraina nu a finalizat încă formal nici măcar unul dintre cele peste 30 de capitole de negociere ale UE, iar acest calendar ar da peste cap abordarea „bazată pe merit” a blocului în privinţa admiterii de noi membri.

Persoanele informate asupra planului de pace au spus că acesta ar forţa Bruxelles-ul să îşi regândească întregul proces de extindere, inclusiv aspecte precum momentul accesului la fondurile UE şi drepturile de vot.

„Există o probabilitate de zero la sută ca Ucraina să fie un stat membru deplin al UE la 1 ianuarie 2027. Însă acest angajament ar putea da un nou impuls candidaturii Ucrainei la UE şi ar putea forţa factorii de decizie să inoveze şi să accelereze şi mai mult procesul de aderare al Ucrainei”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la Eurasia Group.

Orice decizie de admitere a unui nou membru ar trebui să fie susţinută de toate cele 27 de guverne naţionale ale UE.

Însă sprijinul SUA pentru planul de pace ar însemna, de asemenea, că Trump ar putea face presiuni asupra premierului ungar Viktor Orban, care până acum a blocat procesul de aderare al Ucrainei, pentru a renunţa la veto.

„Problema viitoarei aderări a Ucrainei la UE depinde în mare măsură de europeni — şi, de fapt, şi de americani”, le-a spus Zelenski reporterilor la Kiev, joi.

„Dacă ajungem la un acord care să precizeze când Ucraina devine membră a UE, americanii, ca parte a acestui acord, vor face totul pentru ca parcursul nostru european să nu poată fi blocat de alţii în Europa asupra cărora au influenţă”, a adăugat el.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, şi a primit statutul de candidat oficial patru luni mai târziu.

Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat luna trecută că noile state membre ar putea fi plasate într-o „perioadă de probă” de câţiva ani şi excluse din bloc în cazul unui regres democratic, în cadrul unei propuneri menite să atenueze îngrijorările privind impactul noilor aderări.

Trump a declarat joi că oficiali americani vor participa la o reuniune de week-end cu oficiali europeni şi ucraineni pentru a încerca să ajungă la un acord asupra punctelor sensibile ale propunerilor de pace.

El a adăugat că acordul a devenit „puţin complicat, pentru că împarţi terenuri într-un anumit fel, nu este cel mai uşor lucru, este ca o tranzacţie imobiliară complexă înmulţită cu o mie”.

Rusia nu a indicat că ar accepta vreun plan care să se abată de la cererile sale maximaliste pentru încheierea războiului.

Iuri Uşakov, consilier pe politică externă al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu a văzut încă cele mai recente proiecte ale planului de pace al SUA, care includ contribuţii din partea Ucrainei şi a aliaţilor săi europeni.

„Când îl vom vedea, am impresia că nu ne va plăcea mare parte din el”, le-a spus Uşakov reporterilor.

Uşakov a respins, de asemenea, sugestiile potrivit cărora regiunea de pe linia frontului din Donbas ar putea deveni o „zonă economică liberă”, o idee promovată de administraţia Trump, în cazul în care Ucraina şi-ar retrage trupele din teritoriul pe care îl controlează acolo.

Rusia, care ocupă aproximativ două treimi din Donbas şi a anexat întreaga regiune în 2022, nu va renunţa la pretenţiile sale teritoriale, a spus el, în comentarii citate de Kommersant.

„Acest teritoriu va ajunge sub control rusesc deplin, prin mijloace militare dacă nu prin negocieri. Totul depinde doar de acest lucru. Un armistiţiu poate începe numai după retragerea trupelor ucrainene”, a adăugat el.