Turcia, marginalizată ca mediator în Orientul Mijlociu

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a respins vineri sugestia că ţara sa ar trebui să discute direct cu aliatul său de odinioară, Israelul, pentru a încerca să rezolve criza din Gaza, relatează New York Times.

'Noi nu avem nicio conexiune în termeni de dialog cu Israelul', a precizat premierul după ce a ieşit vinerea trecută, de la rugăciune, dintr-o moschee situată pe malul Bosforului.

Pe de altă parte, până marţi, Turcia a părut să indice că deşi poziţia sa strident anti-israeliană s-a dovedit populară în rândul naţiunilor arabe, această atitudine a costat-o, subminându-i capacitatea de a juca rolul mediatorului, prin faptul că i-au rămas puţine pârghii pentru a interveni în conflictul din Gaza. Din acest motiv, în timp ce se îndrepta spre Gaza cu o delegaţie a Ligii Arabe, marţi, ministrul de externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, le-a sugerat reporterilor că au fost deschise discuţii neoficiale cu autorităţile israeliene.

Rolul Turciei în Orientul Mijlociu a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care ţara a devenit un apărător vocal al drepturilor palestinienilor şi un critic vehement al Israelului, urmărind totodată o politică externă a cărei intenţie era de a o transforma într-o putere decisivă în problemele regionale. Cu toate acestea, atunci când Gaza şi Israelul au reînceput conflictul, Turcia a constatat că trebuie să ocupe locul din spatele Egiptului pe scena marii diplomaţii. Discuţiile importante s-au desfăşurat la Cairo sub medierea noului preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, ale cărui rădăcini politice pot fi găsite în mişcarea islamistă sunnită Frăţia Musulmană, care a ajutat la înfiinţarea Hamas.

Turcia se găseşte în acest moment marginalizată în conflictul central arabo-israelian. Luni, Erdogan a confirmat această realitate, în cadrul unei conferinţe islamice la Istanbul, în care a numit Israelul 'stat terorist'. De asemenea, marţi, în cadrul unei reuniuni parlamentare difuzată de televiziunea turcă, premierul a declarat că Israelul se face vinovat de 'purificare etnică'. În plus, poziţia lui Erdogan continuă să aibă succes în rândul electoratului său intern de musulmani conservatori, făcând o reconciliere cu Israelul şi mai dificilă, chiar şi în condiţiile în care acesta ar fi fost interesat să recâştige locul Turciei la masa negocierilor - după cum explică Paul Sullivan, expert în securitatea Orientului Mijlociu la Universitatea Georgetown.

Dacă în trecut, Turcia putea fi invocată atât de către Occident cât şi de SUA drept un mediator eficient în procesul de pace din Orientul Mijlociu, relaţiile dintre Turcia şi Israel s-au înrăutăţit după ultimul război din Gaza în 2008.

Un an mai târziu, Erdogan a părăsit podiumul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, după un schimb de replici cu preşedintele israelian, Shimon Peres. Relaţia s-a rupt însă în 2010, după ce comandourile israeliene au atacat o navă umanitară care se îndrepta din Turcia spre Gaza (aflată sub blocadă economică), incident soldat cu moartea mai multor cetăţeni turci.

Pe de altă parte, deşi criza din Gaza a făcut clar faptul că atitudinea dură a Turciei faţă de Israel afectează ambiţiile regionale ale Turciei, unele voci din Turcia cer o reevaluare a politicii faţă de Israel şi îndeamnă la redeschiderea dialogului, măcar pentru a creşte puterea Turciei.

Spre exemplu, Bulent Arinc, un înalt oficial guvernamental, membru al partidului Justiţiei şi Dezvoltării, condus de Erdogan, a sugerat în mod public săptămâna trecută că Turcia ar trebui să reia dialogul cu Israelul, în cadrul unui efort de a pune capăt luptelor din Gaza.

Cu toate acestea, Erdogan a respins sugestia atunci când a fost întrebat de un reporter, după rugăciunea de vineri, ce efect ar avea războiul din Gaza asupra relaţiilor dintre Turcia şi Israel. 'Despre ce relaţii vorbiţi?', l-a întrebat pe reporter Erdogan.

De la începutul izbucnirii violenţelor în Fâşia Gaza între Israel şi Hamas, Erdogan a fost extrem de reticent să abordeze acest subiect în public.

'În timp ce majoritatea liderilor din regiune s-au grăbit la cel mai apropiat microfon să condamne Israelul, premierul, de obicei vorbăreţ, a fost atipic de mut', scria Aaron Stein, cercetător de la Centrul pentru Economie şi Studii de politică externă, cu sediul în Istanbul, într-un articol apărut on-line. 'Atunci când Erdogan vizita fabrica care va produce primele tancuri turceşti, preşedintele egiptean Morsi îşi punea deja amprenta asupra reacţiei internaţionale, expulzându-l pe ambasadorul israelian din Egipt şi trimiţându-şi premierul în vizită în Gaza', comenta Stein.

În weekend-ul trecut, Erdogan a vizitat Cairo în cadrul unei vizite planificate anterior, în vederea perfectării unor acorduri de cooperare economică şi pentru a demonstra o alianţă tot mai puternică între cele două ţări. Potrivit unor voci, această alianţă ar putea deveni o ancoră regională, care va contribui la modelarea Orientul Mijlociu pentru generaţiile viitoare. Dat fiind prosperitatea sa relativă şi contopirea de valori democratice şi islamice, Turcia a fost considerată mult timp drept partener principal în rezolvarea conflictelor din regiune. Cu toate acestea, vizita lui Erdogan, umbrită de criza din Gaza şi de un Egipt care şi-a asumat rolul de mediator, demonstrează limitele influenţei Turciei în regiune.