Turcia: AKP prezintă un proiect de reformă constituţională pentru extinderea puterilor prezidenţiale

Partidul de guvernământ al Turciei, Justiţie şi Dezvoltare (AKP) a trimis sâmbătă preşedintelui Parlamentului, în mod oficial, un proiect pentru rescrierea Constituţiei, în ciuda criticilor că acesta va slăbi echilibrul democratic.

Mişcarea a avut loc după discuţii între AKP şi cel de-al patrulea partid din ţară, Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP), care ar putea furniza cel puţin 14 voturi pentru a obţine o majoritate de trei cincimi necesară pentru ca proiectul să fie supus unui referendum naţional.

AKP are 316 legiuitori în Adunarea cu 550 de locuri a Turciei, dar totuşi se află sub pragul necesar de 3/5, iar MHP dispune de 39 de locuri. Erdogan a dorit să schimbe Constituţia de când a devenit preşedinte în 2014.

Vineri, unul dintre vicepremierii Turciei, Nurettin Canikli, a declarat că un referendum va fi susţinut aproximativ în martie sau aprilie 2017, excluzând faptul că ar avea loc alegeri anticipate în aceeaşi perioadă.

Alegerile prezidenţiale şi parlamentare vor avea loc împreună în 2019, a adăugat Canikli.

Premierul turc Binali Yildirim a susţinut că proiectul de lege va salva ţara de lovituri de stat. Începând cu anii 1960, Turcia a trecut prin trei lovituri militare, fără a lua în considerare puciul eşuat din luna iulie.

Modificarea Constituţiei propusă de AKP se confruntă cu o rezistenţă puternică din partea principalului partid de opoziţie al ţării, Partidul Republican Popular (CHP) şi a Partidului Democrat al Poporului (HDP), un partid pro-kurd ai cărui lideri se numără printre miile de persoane arestate după lovitura de stat eşuată în iulie.

Liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu, a declarat vineri că schimbările urmărite de AKP riscă să afecteze puternic sistemul parlamentar turc, care are o vechime de 140 de ani.

“Aceasta este o schimbare de regim, nu o schimbare de sistem”, a susţinut Kilicdaroglu.

De când a devenit preşedinte în 2014, după ce a fost premier timp de peste un deceniu, Erdogan şi-a dorit o preşedinţie în stil executiv asemănătoarea celei a SUA sau a Franţei.

Opozanţii săi, evidenţiind arestările şi demiterile din diverse funcţii şi locuri de muncă începând cu luna iulie, îl acuză pe Erdogan că manifestă un comportament tot mai autoritar.