„Niciun sfârşit la orizont” dacă Trump îşi pune în aplicare ameninţarea de a distruge infrastructura Iranului [Analişti]

Pe măsură ce timpul se scurge până la „termenul limită” stabilit de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru Iran, analiştii avertizează că o escaladare suplimentară ar putea prelungi şi extinde conflictul cu ţara din Orientul Mijlociu şi este puţin probabil să ducă la o victorie rapidă pentru Statele Unite.

Trump şi-a intensificat ameninţările, avertizând că armata SUA va distruge centralele electrice şi podurile Iranului, precum şi alte infrastructuri civile vitale, pe măsură ce războiul SUA-Israel împotriva Iranului intră în a şasea săptămână.

Naveed Shah, director politic la Common Defense, un grup de advocacy condus de veterani ai armatei americane, a declarat că, dacă războiul deja regional nu este încheiat curând, „nu există niciun sfârşit la orizont în privinţa cât de mult” se va extinde.

„Atacarea infrastructurii nu va pune capăt acestui război mai repede. Dacă e ceva, îl va face să dureze mult mai mult. Iar ceea ce trebuie să facem este să găsim o cale de ieşire, să găsim o modalitate de a putea declara un fel de victorie şi să găsim o ieşire”, a declarat Shah potrivit Al Jazeera.

Iranul, care a atacat deja ţări din Golf de la începutul războiului, a avertizat asupra unor represalii severe dacă infrastructura sa civilă va fi atacată. Analiştii spun că Teheranul ar putea viza facilităţi energetice şi electrice din întreaga regiune, crescând şi mai mult preţurile petrolului şi gazelor.

Mai mulţi oficiali iranieni au exclus redeschiderea Strâmtorii Hormuz sub ameninţările lui Trump.

Brian Finucane, analist la Internaţional Crisis Group şi fost consilier la Departamentul de Stat al SUA, a declarat că, dincolo de faptul că sunt ilegale, atacurile asupra infrastructurii civile din Iran sunt puţin probabil să-l ajute pe Trump să-şi atingă obiectivele – şi anume redeschiderea Hormuzului.

„Este greu de văzut cum acest lucru ar duce la o victorie rapidă a SUA. Nu văd nici măcar provocarea unor crime de război şi a unei distrugeri în masă suplimentare în Iran ca deschizând automat strâmtoarea. În schimb, este probabil să ducă la o contraescaladare din partea Iranului împotriva infrastructurii energetice regionale”, a spus Finucane.

„Preţuri şi mai mari la benzină”

Presiunea asupra aprovizionării cauzată de închiderea Hormuzului se resimte în SUA, unde preţurile benzinei au crescut la peste 4,11 dolari pe galon (3,8 litri), de la mai puţin de 3 dolari înainte de război.

„Preşedintele este cu adevărat preocupat de consecinţele economice ale acestui război inutil, inclusiv în special sub forma preţurilor mai mari la benzină”, a declarat Finucane.

„Ei bine, escaladarea atacurilor împotriva Iranului şi apoi escaladarea atacurilor Iranului împotriva vecinilor săi este o reţetă pentru preţuri şi mai mari la benzină.”

Trump a stabilit marţi, la ora 20:00, la Washington, DC (00:00 GMT), drept termenul limită „final” pentru că Iranul să redeschidă Hormuzul sau să se confrunte cu distrugeri pe scară largă.

Preşedintele SUA a ameninţat că „întreaga civilizaţie va muri” după expirarea termenului limită.

Mai devreme, marţi, Qatarul, care a fost vizat de focuri iraniene, a avertizat că prelungirea războiului nu aduce beneficii nimănui.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed al-Ansari, a declarat că o escaladare „necontrolată” ar putea duce conflictul într-un punct în care nu mai poate fi controlat.

„Încălcarea suveranităţii noastre de către Iran nu poate fi explicată sau justificată în niciun fel”, a declarat al-Ansari reporterilor.

„Continuarea acestui război în acest mod nu va însemna decât mai multe costuri pentru oamenii din regiune, pentru pacea şi securitatea internaţională, pentru economia internaţională, pentru pieţele energetice globale şi nu există câştigători în continuarea acestui război.”

Deşi un progres diplomatic nu poate fi exclus în orele următoare, armata israeliană a început să vizeze infrastructura civilă iraniană înainte de termenul limită de marţi, afirmând că a bombardat căi ferate şi cel puţin opt poduri din întreaga ţară.

Ameninţările lui Trump

Negar Mortazavi, cercetător senior la Center for Internaţional Policy, a declarat că mai multe ameninţări şi atacuri din partea lui Trump nu vor face decât să ducă la mai multă rezistenţă din partea Iranului.

„Presiunea maximă nu a produs capitularea Iranului încă din primul mandat al preşedintelui Trump. De fapt, a produs exact opusul, ceea ce iranienii numesc rezistenţă maximă, şi de aceea ne aflăm aici”, a declarat Mortazavi.

În 2018, Trump a anulat acordul multilateral prin care Iranul îşi reducea programul nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor asupra economiei sale. De atunci, SUA au acumulat sancţiuni economice împotriva Iranului.

În iunie 2025, Israelul a lansat un război împotriva Iranului, iar SUA s-au alăturat, atacând facilităţile nucleare ale ţării.

Însă Teheranul a rămas sfidător, insistând asupra dreptului său de a îmbogăţi uraniu pe plan intern ca parte a unui program nuclear civil şi respingând discuţiile privind limitarea dezvoltării sale de rachete.

Chiar şi după ce atacurile SUA-Israel au ucis liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, şi alţi oficiali de rang înalt în actualul val de violenţă, Teheranul a refuzat să cedeze cerinţelor Washingtonului.

Cu câteva zile înainte ca SUA şi Israelul să atace Iranul pe 28 februarie, consilierul lui Trump, Steve Witkoff, a declarat că preşedintele SUA este „curios” de ce Teheranul nu a „capitulat” în contextul consolidării militare a Washingtonului în regiune.

Acum, Trump ridică din nou miza, ameninţând nu doar că va ucide liderii Iranului şi că îi va bombarda capacităţile militare, ci că va distruge ţara însăşi.

Mortazavi a spus că Trump pare să creadă că toate părţile au un „prag al ameninţărilor şi presiunii” care le-ar determina să renunţe.

„Nu cred că acest nivel următor de escaladare va aduce ceea ce îşi doreşte, şi anume o capitulare completă şi necondiţionată”, a declarat Mortazavi.