Trei idei pentru alegeri europarlamentare mai democratice

În locului sistemului de vot pe listă închisă, în care partidele fac legea în desemnarea şi alegerea candidaţilor, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a prezentat în cadrul unei conferinţe trei sisteme alternative, în care cetăţeanul să participe mai mult: votul pe liste deschise, semideschise sau votul unic transferabil. Politicienii români nu sunt însă interesaţi de practici care ar putea slăbi dominaţia partidelor, astfel că au fost doar doi europarlamentari PDL, un deputat PSD şi unul din UDMR în sală. Mai interesaţi şi interesanţi au fost independenţii, cei excluşi din start de legislaţia ultrarestrictivă.

În prezent, alegerile pentru Parlamentul European se supun constrângerilor legate de folosirea unui sistem proporţional de vot, pe listă de partid sau vot unic transferabil. România a votat la europarlamentare pe sistemul cu liste închise şi cu o circumscripţie unică naţională, dar CRPE propune să se înfiinţeze circumscripţii regionale. "Am putea crea patru macroregiuni sau 8 circumscripţii corespunzând celor 8 regiuni de dezvoltare", a spus Ciprian Ciucu, director de programe la CRPE. El a susţinut că circumscripţiile electorale regionale ar conferi mai multă reprezentativitate, dar a recunoscut că Germania, deşi este stat federal, are în prezent circumscripţie unică naţională la alegerile europarlamentare.

În opinia sa, pentru un sistem electoral mai competitiv şi în care oamenii să aibă mai mult acces la desemnarea candidaţilor pentru europarlamentare, o soluţie ar fi votul preferenţial obligatoriu pe listă deschisă. Acesta presupune că ordinea pe listă este aleatorie iar voturile şi lista sunt validate doar dacă alegătorul îşi exprimă preferinţa. Fiecare alegător votează unul sau mai mulţi candidaţi de pe listă, acordându-le voturi egale. Numărul de voturi pe care-l va avea la dispoziţie un alegător depinde de magnitudinea circumscripţiei (adică câte mandate sunt puse la bătaie). În final, ordinea candidaţilor pe listă este stabilită în funcţie de numărul de voturi individuale primite de fiecare candidat în parte.

O altă soluţie ar fi lista semideschisă, care presupune că partidul stabileşte ordinea candidaţilor pe listă, dar alegătorii au posibilitatea de a-şi vota preferatul şi de a-l urca pe listă pe locurile fruntaşe. În cazul în care candidatul preferat obţine un anumit barem, el poate strica ordinea stabilită de partid şi poate avansa pe o poziţie mai bună.

Cea mai democratică variantă ar fi însă votul unic transferabil pentru că în acest sistem alegătorii pot vota candidaţi de pe toate listele. Alegătorii clasează practic candidaţii din întreaga circumscripţie în ordinea preferinţei.

O altă propunere a CRPE este să fie redus numărul de semnături necesare pentru participarea la alegeri a candidaţilor independenţi. Aceştia sunt cei mai dezavantajaţi de actuala lege electorală din România pentru că trebuie să strângă 100.000 de semnături pentru a-şi depune candidatura, faţă de 200.000 necesare pentru partide, ţara noastră fiind una dintre cele mai restrictive în acest sens.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda a avertizat însă că măsurile radicale nu sunt bune şi a afirmat că "trebuie să fim rezonabili în propunerile pe care le facem pentru schimbarea legii electorale pentru că atunci când eşti prea revoluţionar, obţii efectul contrar". Preda a dat exemplul actualului sistem de vot pentru Parlamentul naţional, care nu exprimă decât monopolul partidelor asupra alegerii cetăţenilor. Ca urmare, europarlamentarul a declarat că susţine recomandarea CRPE de scădere a numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor independente "pentru că astfel scade dominaţia partidelor asupra alegerii cetăţenilor". Totodată Preda s-a declarat adept al votului cu panaşaj, care implică persoane alese de pe toate listele. În opinia sa, trebuie să existe un prag electoral minim pentru a descuraja aventurierii cu mulţi bani.

El s-a declarat însă sceptic faţă de creşterea în acest fel a interesului cetăţenilor pentru alegerile europene, reamintind că la europarlamentarele din 2007 s-a înregistrat cea mai mică participare – 27-28%, un minim istoric. Pe de altă parte, miza alegerilor din 2014 este mai mare deoarece "pentru prima dată familiile politice vor avea un cap de listă care va fi candidatul pentru şefia Comisiei Europene. Socialiştii îl vor avea pe Martin Schulz iar familia politică cu cele mai multe mandate va obţine preşedinţia Comisiei". Preda consideră că acest model ar putea fi preluat la nivel naţional în România, iar capii de listă ai fiecărui partid să fie nominalizaţii acestuia pentru postul de comisar din partea României.

Erwin Albu, candidat independent la primăria Codlea şi viitor candidat independent pentru PE, a întărit că este foarte greu să strângi 100.000 de semnături din toată ţara, la fel cum este foarte greu să-ţi faci campanie pentru că "în lege se discută doar despre partide, nu şi despre finanţarea campaniilor candidaţilor independenţi". Albu a cerut reprezentanţilor partidelor prezenţi la eveniment să-şi asume o opţiune în legătură cu sistemul electoral şi a propus reducerea numărului de semnături l

Misiunea aproape imposibilă a independenţilor

Sociologul Mircea Kivu a observat şi el că sistemul electoral român este extrem de închis şi că legea partidelor politice prevede cele mai multe restricţii la înfiinţarea unui partid din Europa. În plus, candidaţii independenţi nu au dreptul să fie reprezentaţi în birourile electorale iar timpii de antenă acordaţi lor de media de stat sunt foarte mici. În opinia lui Kivu, aceste discriminări între candidaţii independenţi şi candidaţii partidelor trebuie eliminate din lege.

Erwin Albu, candidat independent la primăria Codlea şi viitor candidat independent pentru PE, a întărit că este foarte greu să strângi 100.000 de semnături din toată ţara, la fel cum este foarte greu să-ţi faci campanie pentru că "în lege se discută doar despre partide, nu şi despre finanţarea campaniilor candidaţilor independenţi". Albu a cerut reprezentanţilor partidelor prezenţi la eveniment să-şi asume o opţiune în legătură cu sistemul electoral şi a propus reducerea numărului de semnături la 10.000, cu prag de 3%.

În replică, eurodeputatul Sebastian Bodu a susţinut că sistemul cu liste semi-deschise este cel mai bun, dar "sunt foarte sceptic că va fi implementat pentru că nu au interes partidele". Pe de altă parte, Bodu speră să se renunţe la actualul sistem de vot uninominal pentru că a adus costuri uriaşe cu campania electorală şi o calitate scăzută a celor care au intrat în Parlament. În legătură cu înfiinţarea de circumscripţii regionale, eurodeputatul avertizează că "cu cât eşti mai apropiat de circumscripţie, stai mai mult acolo şi mai puţin în PE".

În concluzie, oricare dintre variantele propuse de CRPE ar fi mai bună decât sistemul electoral din prezent. Dar clasa politică se opune oricărei schimbări care ar slăbi dominaţia partidelor şi ar da mai multă putere de control cetăţenilor. S-a văzut şi din prezenţa redusă a parlamentarilor şi europarlamentarilor la această dezbatere. Sunt ocupaţi şi au alte priorităţi.