Toni Greblă: CCR nu se poate pronunţa asupra constituţionalităţii unei declaraţii a Parlamentului
Magistraţii Curţii Constituţionale nu se pot pronunţa cu privire la constituţionalitatea unei declaraţii a Parlamentului României, aşa cum solicită preşedintele Traian Băsescu în cazul declaraţiei Legislativului cu privire la reprezentarea ţării noastre la reuniunile Consiliului European sau ale altor organisme internaţionale, a declarat, luni, preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă.
Potrivit acestuia, Parlamentul, prin declaraţia adoptată, care are o valoare "politico-constituţională", a stabilit că care sunt situaţiile în care delegaţia României la reuniuni ale organismelor internaţionale este condusă de primul ministru şi când preşedintele ţării este cel care reprezintă România.
"Curtea nu poate să se pronunţe asupra constituţionalităţii unei declaraţii a Parlamentului. Ea are valoarea unei declaraţii politico-constituţionale. Forul suprem de conducere în această ţară a dat o declaraţie, în care a stabilit că, la Consiliul European, România trebuie reprezentată de primul ministru şi a stabilit mandatul acelei delegaţii. (...) Nu Curtea Constituţională este abilitată în acest caz. Cel care deţine puterea suverană este Parlamentul României, care a hotărât, prin acea declaraţie politică, că la un asemenea eveniment, în care se discută chestiuni executive, România trebuie să fie reprezentată de premier şi nu de preşedinte. La alte reuniuni, la summituri pe diverse probleme, atunci preşedintele ţării este cel care reprezintă România. Este o reuniune de alt gen, pentru că se discută chestiuni precum bugetul Uniunii Europene şi bugetul ţărilor membre", a spus Greblă.
Senatorul social-democrat a subliniat faptul că în declaraţia Parlamentului României "nu este nimic neconstituţional", deciziile luate cu privire la reprezentarea României la reuniunile Consiliului European nemaiputând fi modificate, în opinia acestuia.
"Între UE, Consiliul European şi România s-a purtat corespondenţă oficială, prin intermediul MAE, nu pe alte căi, nu cu poşta rapidă sau mai puţin rapidă, ci pe căile oficiale de comunicare, iar pe căile oficiale de comunicare România are o delegaţie care este compusă aşa cum ştie toate lumea. Nu se mai poate modifica nimic. Nu este nimic neconstituţional în acest lucru. Curtea nu poate să se pronunţe decât asupra constituţionalităţii legilor şi hotărârilor. (...) Deciziile Curţii sunt, în general, obligatorii pentru ceea ce înseamnă controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor adoptate de Parlament. În rest, pe interpretarea unui fapt politic, nu cred că e abilitată Curtea, pentru că, altfel, Curtea s-ar transforma într-un rabin al ţării noastre, ceea ce nu cred că este cazul", a susţinut preşedintele Comisiei juridice a Senatului.
Toni Greblă a ţinut să adauge că deciziile Curţii Constituţionale sunt date "post-factum", adică după adoptarea legilor.
Întrebat care va fi reacţia Parlamentului în situaţia în care Curtea va decide că declaraţia Parlamentului conţine aspecte de neconstituţionalitate, Toni Greblă a făcut apel la răbdare, afirmând că nu se poate pronunţa pe un astfel de subiect înainte de a vedea care va fi decizia Curţii.
"De obicei, Curtea se pronunţă post-factum. Parlamentul dă o lege. Înainte de adoptarea acesteia nu i se cere oficial un punct de vedere Curţii Constituţionale, însă, după aprobarea şi intrarea ei în vigoare, Curtea Constituţională, la solicitarea celor abilitaţi de lege, poate să se pronunţe asupra constituţionalităţii unui text sau a unei legi. (...) Întâi să vedem reacţia Curţii Constituţionale. Nu avem ce să facem pentru că sunt convins că România este corect, constituţional, reprezentată la Bruxelles, la Consiliul European. Am dat mandat acelei delegaţii ce să facă la Consiliul European, din acest punct de vedere mie mi se par lucrurile foarte clare", a mai spus Greblă.
De asemenea, acesta a susţinut că, din punctul său de vedere, "a solicita într-un asemenea moment" Curţii Constituţionale un punct de vedere cu privire la constituţionalitatea declaraţiei adoptate de Parlament, reprezintă "cel puţin o inabilitate politică şi evident că nu are nici o şansă de izbândă".
Totodată, preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă, a declarat că preşedintele Traian Băsescu a "greşit" solicitând arbitrajul Curţii Constituţionale, în opinia social-democratului blocajele instituţionale putând fi rezolvate prin dialog.
"Conflictele interinstituţionale se rezolvă cu bună credinţă. Prin dialog, prin negociere, nu prin arbitrajul inclusiv al Curţii. Conflictele sociale, de asemenea, se rezolvă prin negociere, necesită soluţii politice şi nu soluţii juridice, aşa încât preşedintele încă o dată greşeşte, solicitând unei Curţi care mai are două probleme astăzi -una este legată de faptul că preşedintele Curţii, împotriva tuturor uzanţelor, s-a antepronunţat pe speţă şi din acest punct de vedere îl face necredibil (...) şi al doilea lucru este că recent, preşedintele, profitând de 20 de ani de funcţionare a Curţii, a decorat judecătorii în exerciţiu ai Curţii Constituţionale. Măcar dacă avea abilitatea să decoreze toţi judecătorii în viaţă ai Curţii, că nu doar aceştia au avut contribuţii la cei 20 de ani de activitate. Erau câţiva judecători în viaţă şi trebuiau decoraţi şi aceia", a mai susţinut Greblă.
Toni Greblă a ţinut să precizeze că, în opinia sa, marea "capacitate" a preşedintelui Traian Băsescu este aceea de a provoca conflicte.
"Este o calitate a marilor oameni politici de a evita conflicte, de a evita stări de pericol şi nu de a le provoca ei înşişi. Asta este capacitatea cea mare a preşedintelui Traian Băsescu. Dacă vă amintiţi, a produs două crize guvernamentale în Guvernul în care era ministru al Transporturilor. S-a certat cu toată lumea când a fost primar general. S-a certat cu toate autorităţile, puterile statului în momentul în care a devenit preşedintele României şi a solicitat arbitrajul Curţii Constituţionale în nenumărate rânduri", a conchis acesta.
