Toader, explicaţii după OUG-ul pe justiţie: Nu am mers la Comisia de la Veneţia pentru a lua aprobare

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ţinut să sublinieze că el nu a mers la Comisia de la Veneţia pentru a negocia soluţiile din ordonanţa de urgenţă adoptată acum de Guvernul Dăncilă.
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)
Andrei Pricopie
15.10.2018

Ministrul Tudorel Toader a dat explicaţii luni, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor Justiţiei.

"Guvernul a adoptat o OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale Justiţiei. Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta OUG. Noi considerăm, şi eu ca ministru al Justiţiei consider, că modificările aduse legilor Justiţiei se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei, pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Vreau să fac o prealabilă precizare: eu nu am mers la Comisia de la Veneţia pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din ordonanţa de urgenţă. N-am mers nici pentru a solicita şi a lua aprobare pentru aceste soluţii. În al treilea rând, n-am mers la sediul Comisiei de la Veneţia pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară", a declarat Tudorel Toader.

În acelaşi timp, ministrul a atras atenţia că ar putea apărea noi modificări la legile Justiţiei.

"Legile justiţiei sunt şi ele perfectibile, ca orice lege, probabil vor fi necesare şi alte modificări. Probabil realitatea va evidenţia necesitatea altor corelări. Am mers de două ori în săptămânile precedente la Comisia de la Veneţia, ceea ce ştiţi. Spunând că m-am dus cu draftul de ordonanţă în mână, spunând că nu m-am dus să cer aprobare, să cer avizare, ci m-am dus ca să discutăm coordonatele noilor reglementări în acord cu standardele europene, cu standardele Comisiei de la Veneţia la care se raportează celelalte autorităţi de rang european. Joi merg la Veneţia (...) şi se va dezbate şi această OUG care va fi integrată avizului prealabil pe care deja îl cunaoşteţi. Speranţa mea este ca în avizul final să se ia act, să se constate că, fie şi parţial, România se racordează la standardele europene din această perspectivă a legilor Justiţiei şi din perspectiva recomandărilor pe care le-au formulat în avizul prealabil", a precizat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a prezentat principalele modificări:

- În primul rând, se măreşte vechimea necesară în profesie în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent sunt de 8 ani, deci vechimea minimă va fi de 15 ani.

- În al doilea rând, la Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui diferitele candidaturi pentru funcţii de procurori de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În OUG, am preluat modelul de la CSM şi pe viitor de la momentul intrării în vigoare a OUG, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesant. (...)

- Atât la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta sau vechimea în profesie pentru a putea accede, la 10 ani. Să fii procuror la DNA, DIICOT va fi necesară o vechime de 10. (...)

- O altă prevedere care a stârnit multă dezbatere şi după părerea mea absolut inutilă. Mi-e greu să cred că din necunoaştere, mi-e greu să spun care ar putea fi un alt posibil motiv. Comisia de la Veneţia a reţinut prin diversele canale de informare din ţară faptul că cei doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM nu au drept de vot în plen. Şi ne scrie Comisia de la Veneţia acolo pe jumătate de pagină cât de necesar este ca reprezentanţii societăţii civile să participe în plen cu drept de vot. Am înţeles acum care e cauza, dezinformarea, cum poate să reţină Comisia aşa ceva, câtă vreme Constituţia spune că reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot numai la plen. Şi am întrebat de unde această informaţie. Am primit răspunsul destul de tranşant: de la cei care voiau să-şi consolideze statutul. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanţi ai societăţii civile totdeauna au participat la plen, totdeauna au avut drept de vot, pentru că legea nu poate să înfrângă norma de rang constituţional. Dar ca să fie limpede şi pentru cine nu vrea să înţeleagă, reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM.

- O altă modificare: ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori, subliniez numai de către procurori. Cercetarea disciplinară se va face de către Inspecţia Judiciară. De ce am considerat necesară această soluţie? Cel puţin din două motive. Unu, prin raportare la art din Constituţie care spune că procurorii îşi desfăşoară activiatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Administrativă, evident, că nu intri pe fondul dosarului să nu încalci independenţa, nici nu e posibil, autoritatea aceasta ar fi pur declarativă dacă n-ai avea şi un instrument juridic pentru a interveni în ipotezele în care s-ar constata abateri de la normele comportamentale ale procurorilor. Şi în acelaşi timp decizia CCR mult dezbătută care clarifică raportul dintre ministrul Justiţiei şi procurori, dintre ministrul Justiţiei şi preşedintele republicii pe de altă parte, în procedura de numire. Personal am un an şi jumătate de când sunt ministru şi n-am folosit niciodată acest instrument, să sesizez IJ şi îmi doresc cât mai rămân ministru să nu ajung la concluzia oportunităţii unui astfel de demers.

- O altă modificare se referă la CSM. Forma pe care o modificăm prevede că membrii CSM pot fi revocaţi după o procedură destul de laborioasă dacă pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci acelaşi lucru, acelaşi eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi aprecierea lui, dar această diferenţă de abordare subiectivă de înţelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM, care să poată fi revocat din acest motiv. Este şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanţi ai CSM. (...)

- O altă modificare: mult discutata problemă a pensionării magistraţilor la 20 de ani. (…) amânarea pensionării anticipate la 20 de ani până la finele lui 2019, adică 31 decembrie. Cunoaşteţi toată dezbaterea. Comisia de la Veneţia spune că ar fi o problemă dacă s-ar pensiona judecătorii/procurorii la 20 de ani în activitate efectivă. Înţeleg că ar fi aproape 2.100 de magistraţi care ar dobândi vocaţie la pensionare la 20 de ani. (…) Comisia de la Veneţia spune că e problemă pentru că s-ar crea un deficit de personal. (…) Propunerea a venit de la CSM. Pentru a ţine echilibrul între dorinţa unor magistraţi, de a respecta decizia CCR, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneţia s-a propus şi adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019.

- O altă modificare corelativă cu precedenta: se prevede că pe viitor apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători. CSM s-a adresat în scris MJ cerând să amânăm intrarea în vigoare (…) şi am dat curs solicitării, în sensul că apelul în complet de trei judecători se va judeca din 2020.

- În sistemul Ministerului Public sunt procurori delegaţi, detaşaţi, nu pot să vă spun astăzi când vă vorbesc numărul lor. Problema este dacă delegările/detaşările respectă cerinţele legale. Şi atunci se va face o radiografie a sistemului şi se va vedea care îndeplinesc şi care nu cerinţele legale. Cei care îndeplinesc condiţia de vechime, să nu fi fost sancţionaţi, să aibă o conduită bună, o pregătire profesională foarte bună (…) sigur vor rămâne acolo. Ceilalţi se vor întoarce la unităţile de parchet de unde au venit, adică la bază. (...)

Vă invităm să urmăriţi materialul video cu explicaţiile, pe larg, date de Tudorel Toader.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor