Titus Corlăţean: Eforturile privind reforma justiţiei şi pentru asigurarea ireversibilităţii acesteia trebuie să continue
Eforturile privind reforma justiţiei şi pentru asigurarea ireversibilităţii acestui proces trebuie să continue, dar într-o formă mai bine definită, cu privire la obiectivele care nu mai pot fi aceleaşi ca cele din cei cinci ani trecuţi de la aderarea la UE, a declarat ministrul român al justiţiei Titus Corlăţean, după discuţiile avute luni cu reprezentanţii Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV).
"Conţinutul discuţiei - nu voi intra în detalii - spune că eforturile trebuie că continue, dar într-o formă mai bine definită, redefinită, cu privire la obiectivele care nu mai pot fi aceleaşi ca cele din aceşti cinci ani de la aderare. România a progresat. Sunt lucruri şi reforme promovate, fie pe canalul administraţiei, fie pe canal parlamentar şi în primul rând de instituţiile din domeniul judiciar, care trebuie să continue, dar nu neapărat sub forma din aceşti cinci ani. Trebuie redefinite obiectivele, redefiniţi paşii şi trebuie să ţinem cont de nişte realităţi europene care spun, printre altele, că anul viitor va fi o primă implementare a unui instrument general de luptă anticorupţie la nivelul UE, aplicat de fiecare stat membru în parte. Aplicarea a două mecanisme similare pe fond, dar diferite pentru un stat membru cum este România nu cred că este înţeleaptă", a spus Corlăţean, după întrevederile cu vicepreşedintele CE Viviane Reding, responsabilă pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, şi cu secretarul general al CE, Catherine Day.
Raportul CE din cadrul MCV, ce va fi prezentat la finalul lunii iulie, va face o analiză detaliată a progreselor înregistrate de România în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în perioada trecută de la introducerea MCV, în ianuarie 2007.
Oficialul român a subliniat că este important ca raportul Comisiei Europene din iulie "să fie obiectiv, să ia în considerare şi să confirme progresul obiectiv făcut de România în toţi aceşti ani, astfel încât - deşi nu acceptăm, iar acesta este un lucru clar împărtăşit de CE, existenţa vreunei legături instituţionale, oficiale, între cele două obiective principale ale României: un raport bun pe justiţie şi aderarea la spaţiul Schengen - un raport bun în luna iulie să servească la consolidarea încrederii unor state membre cu privire la modul în care România îşi poate asuma responsabilităţile fiind stat membru al spaţiului Schengen", a adăugat ministrul justiţiei.
El s-a referit la intenţia de schimbare a modului de numire a şefilor de la DNA şi Parchetul General, accentuând că este important atât ca persoanele respective să răspundă unor "exigenţe de profesionalism, de integritate, de asumare a independenţei în acţiunea lor", cât şi de consolidarea instituţiilor, întrucât acestea trebuie să funcţioneze indiferent de numele titularilor din fruntea lor.
"Legislaţia a fost adoptată, implementarea este în curs, există o practică şi am spus foarte clar că am toată intenţia de a respecta procedurile legale la viitoarele propuneri, în baza respectării foarte clare a unor criterii de profesionalism, a unei consultări transparente în primul rând cu CSM - pentru că este mai ales rolul magistraţilor să fie extrem de atenţi, potrivit competenţelor CSM - şi abia atunci să facă o propunere, care va trece oricum prin filtrul CSM şi va merge la Preşedinţie. Contează procedura, contează paşii stabiliţi, contează îndeplinirea criteriilor profesionale, asumarea egalităţii de independenţă şi nu în ultimul rând consultările cu magistraţii", a adăugat ministrul Titus Corlăţean.
Ministrul român al justiţiei va avea luni seară şi o întrevedere cu directorul general al Directoratului General Afaceri Interne al CE, Stefano Manservisi.
