Titus Corlăţean, audiat în dosarul Diaspora

UPDATE. La ieşirea din sediul DNA, fostul ministru Titus Corlăţean a fost întâmpinat de jurnalişti, care au vrut să afle detalii despre discuţia sa cu procurorii anticorupţie.

"Am făcut o declaraţie detaliată, conform procedurilor în vigoare în astfel de materiale. Procurorul de caz a întrebat ceea ce avea datoria să întrebe şi eu am dat toate detaliile care au fost solicitate. Ceea ce am avut ca şi conduită aproape un an de zile - să nu comentez public şi să respect regulile şi procedurile - voi face şi de acum înainte până la soluţia procurorului. Daţi-mi voie să respect această regulă", a declarat Titus Corlăţean.

* * *

Fostul ministru de Externe al României, senatorul Titus Corlăţean s-a prezentat, luni, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru audieri în celebrul dosar Diaspora.

"Am venit, discut cu procurorii şi vedem", a declarat, la intrarea în sediul agenţiei anticorupţie, Titus Corlăţean, adăugând că are calitatea de martor în dosarul Diaspora, potrivit Agerpres.

În cursul lunii noiembrie a anului trecut, la DNA s-a înregistrat un dosar penal care viza modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în diaspora. Procurorii anticorupţie au constatat că şi la Parchetul General se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, astfel că în decembrie DNA a preluat şi acest dosar, reunind cele două cauze.

De atunci ancheta nu a avansat în mod semnificativ. Investigaţia este încă în stadiul cercetării penale a faptelor, "in rem", fără să fie începută urmărirea penală împotriva vreunei persoane anume.

Ministerul de Externe, condus la vremea respectivă de Titus Corlăţean, a refuzat solicitările venite din partea mai multor diplomaţi români privind organizarea secţiilor de votare, luând decizii care, după cum bine ştim, au dus la formarea unor cozi nesfârşite de oameni şi la împiedicarea multora dintre ei să voteze.

În apărarea sa, ministerul a invocat faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare pentru ca legea nu permite acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a sa.

Unul dintre martorii din acest dosar este nimeni altul decât edilul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, care, supărat că a fost exclus din PSD de Ponta&Co, după mai bine de 20 de ani de activitate, a început să lanseze în spaţiul public acuzaţii cu iz penal, încălcând legea tăcerii (omerta) care domnea până atunci în PSD.

"Ponta ştia, iar Dragnea l-a oprit să facă secţiile de votare. Eu cred, că pentru că şi-au bătut joc de români, trebuie să se înceapă urmărirea penală pentru aceşti vinovaţi. Să nu se mai ascundă în spatele MAE. (...) Nu se poate să opreşti un drept fundamental. Aici e vorba de sute de mii de români şi nu este vorba de un moft de-al lui V. Ponta şi al lui Liviu Dragnea. (...) Liviu Dragnea, în calitate de director de campanie, cu staff-ul, cu Bogdan Teodorescu, cred că s-au năpustit asupra ministrului Titus Corlăţean, şi bineînţeles cu decizia luată la final a lui Victor Ponta, pentru că i s-a spus foarte clar că dacă dau drumul la vot în diaspora au pierdut. Şi au spus ca şi-o asumă. Şi dacă şi-au asumat-o, păi atunci să şi-o asume. Eu am spus - să se ia stenogramele telefoanelor acestor colegi. Poate am fost lângă unul dintre colegi când au discutat", a declarat, la scurt timp după ce a fost exclus din PSD, Marian Vanghelie.

Cu altă ocazie Vanghelie a precizat că deţine de asemenea informaţii potrivit cărora Guvernul ar fi primit sesizări de la ambasadori cu privire la procesul de votare din străinătate.

"Am informaţii că au primit de la ambasadori. Cred că DNA poate să verifice, să ia stenogramele domnului Bogdan Teodorescu, Dragnea, Ponta şi Corlăţean şi veţi vedea cum au vorbit şi cum le-au oprit, pentru că au spus că nu se poate, pentru că pierdem alegerile şi îşi asumă răspunderea pentru chestia asta. Mă refer la interceptări telefonice", a declarat Vanghelie.

Edilul nu a fost singurul care a lansat astfel de acuzaţii. La rândul său, Mircea Geoană, exclus şi el din PSD, a afirmat atunci că există suficiente informaţii cu privire la faptul că, în ceea ce priveşte organizarea procesului de vot în diaspora, se poate vorbi de un act deliberat de limitare a exercitării dreptului constituţional la vot, de care se fac vinovaţi în principal Ponta şi Dragnea.