Timişoara în doliu pentru martirii Revoluţiei

Timişoara îi comemorează, joi, pe primii 66 de manifestanţi din oraş care, acum 20 de ani, au căzut pentru libertate în timpul Revoluţiei din 1989.

Familiile şi urmaşii celor dispăruţi atunci au participat la o slujbă de pomenire a eroilor martiri, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, după care, la Biserica Martirilor, s-a desfăşurat, un Recviem, urmat de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eroilor Martiri şi la Cimitirul Săracilor.

Asociaţia 17 Decembrie a Răniţilor şi Familiilor Îndoliate din Revoluţia din 1989 organizează, joi, mai multe momente comemorative, astfel că, la amiază, la Biserica Martirilor va avea loc un recviem în cinstea celor care şi-au dat viaţa pentru libertate, după care, la Cimitirul Eroilor şi la Cimitirul Săracilor din Calea Lipovei va avea loc un parastas, urmat de depuneri de coroane de flori la mormintele eroilor.

De la ora 20.00, se va desfăşura spectacolul-dezbatere "Limitele Aşteptării", cu participarea lui Ion Caramitru, la Teatrul Naţional Timişoara.

În noaptea de 16 spre 17 Decembrie 1989, zeci de tineri au fost arestaţi, îmbarcaţi în camioane ale armatei şi depuşi în arestul Miliţiei pentru audieri. În acea noapte, pastorul Laszlo Tokes şi familia acestuia au fost evacuaţi din locuinţă şi scoşi din oraş. Pe 17 decembrie 1989, Armata a organizat o demonstraţie de forţă în centrul Timişoarei. În acea zi, la ora 17,00, s-au auzit primele focuri de armă în oraş. Populaţia credea că este vorba despre gloanţe oarbe şi, de aceea, în loc să se retragă, să fugă şi să se apere, oamenii s-au prins de mâini, formând un lanţ viu în faţa tancurilor şi a mitralierelor.

La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi, atunci, 66 de morţi şi 196 de răniţi. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv a aprobat reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători.

Gheorghe Constantin, unul dintre participanţii la Revoluţie, dar care nu a cerut niciun drept pentru aceasta, a declarat, pentru AGERPRES, că "pe 17 decembrie, de dimineaţă, Armata a organizat o demonstraţie de forţă în centrul oraşului, tinerii militari fiind scoşi cu drapelul de luptă în frunte să defileze pe ritmul cântecelor patriotice ale vremii".

Deşi mulţi dintre manifestanţii din ziua precedentă au fost arestaţi sau împrăştiaţi, defilarea militarilor de duminică a avut un efect contrar celui de intimidare, urmărit de autorităţi. Coloana de manifestanţi s-a reconstituit şi mii de timişoreni au pornit pe străzile oraşului. Ei s-au îndreptat spre punctele-cheie ale municipiului: Piaţa Libertăţii, unde se află şi Garnizoana Militară, spre Judeţeana de partid, Catedrala Mitropolitană, Calea Lipovei şi Calea Girocului şi, o mică parte, spre Complexul Studenţesc.

La ora 15.00, oraşul a fost cutremurat de survolul primelor elicoptere, iar la ora 17.00 s-au auzit primele focuri de armă. Deoarece manifestanţilor nu le venea să creadă că se folosesc gloanţe adevărate împotriva lor, în loc să se retragă şi să se apere, s-au prins de mâini, înfruntând tancurile şi mitralierele cu mâinile şi piepturile goale. Din mulţime se auzeau strigătele timişorenilor către militari: "Fără violenţă!", "Nu trageţi în noi, suntem fraţii voştri!", "Şi noi suntem români!". La ora 19.00, aerul Timişoarei a devenit irespirabil din cauza fumului şi prafului de puşcă, acum căzând şi primii demonstranţi", spune septuagenarul.

În memoria tuturor celor care au devenit eroi atunci, Timişoara arborează drapelele în bernă, în fiecare zi de 17 decembrie, în biserici se oficiază slujbe de pomenire pentru cei morţi fără cruce, în timp ce familiile îndoliate îi plâng, continuu, pe cei pierduţi.