The Telegraph: Zelenski i-a cerut lui Trump rachete Tomahawk
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri închise cu preşedintele american Donald Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, a solicitat rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acţiune pentru forţele armate ucrainene, relatează The Telegraph, citând mai multe surse diplomatice.
Potrivit surselor publicaţiei, Zelenski i-a spus omologului său american că desfăşurarea în Ucraina a rachetelor Tomahawk capabile să lovească Moscova l-ar forţa pe Vladimir Putin să se aşeze la masa negocierilor şi să discute un acord de pace. Sursele The Telegraph au descris conversaţia dintre preşedinţi ca fiind pozitivă. Cu toate acestea, nu este clar încă dacă Trump a fost de acord.
Secretarul de stat american Marco Rubio, spun sursele, a informat deja partenerii europeni că schimbarea tonului Casei Albe faţă de Ucraina ar trebui privită „cât mai pozitiv posibil”, în timp ce Trump însuşi este „foarte supărat” pe Putin pentru că a ignorat eforturile sale de a pune capăt războiului.
Într-un interviu acordat Axios, Zelenski a confirmat că a solicitat noi arme cu rază lungă de acţiune din partea SUA, dar nu a specificat care anume. Preşedintele ucrainean a declarat că va folosi armele dacă le va primi. El a sugerat, de asemenea, că Kievul ar putea viza obiective ale guvernului rus, precum Kremlinul. Potrivit lui Zelenski, preşedinţii ucrainean şi american sunt de acord că Kievul ar trebui să răspundă la atacurile ruseşti cu aceeaşi monedă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice şi a instalaţiilor militare ruseşti.
Rachetele Tomahawk au o rază de acţiune de peste 2.400 de kilometri, ceea ce este de şapte ori mai mare decât raza de acţiune a rachetelor ATACMS pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei în 2024.
În toamna anului 2024, Zelenski a prezentat „planul său de victorie” aliaţilor săi din Statele Unite şi Europa. Presa a dezvăluit că, într-o anexă secretă la plan, el a solicitat rachete Tomahawk din partea Statelor Unite. Preşedintele de atunci, Joe Biden, a refuzat, considerând că acest lucru ar putea duce la o escaladare a conflictului.
