The Guardian: Guvernele Europei încep să rămână fără opţiuni

Din statele baltice până în Balcani, politicienii se luptă să rămână în funcţie, în timp ce sunt nevoiţi să implementeze programe de austeritate brutale, cea mai recentă victimă fiind premierul român Emil Boc, comentează The Guardian.

Pentru guvernele din Europa, în condiţiile celei mai grave crize pe care a UE a înregistrat-o vreodată, este tot mai dificil să aplice măsuri de austeritate şi să împace în acelaşi timp populaţia, când vine vorba despre reduceri, pierderea slujbelor.

Fie că folosesc moneda euro sau nu, guvernele, din statele baltice până în Balcani, se luptă să-şi păstreze puterea, în timp ce implementează programele de austeritate dictate de tehnocraţii de la Bruxelles, Washington şi Frankfurt, comentează cotidianul.

Căderea luni a guvernului român după săptămâni de proteste la Bucureşti este cel mai recent exemplu. În Grecia, o altă coaliţie fragilă s-ar putea dezintegra, în condiţiile în care trebuie respectaţi termenii troicii - CE, Banca Centrală Europeană şi FMI - dacă se vrea obţinerea unui al doilea împrumut.

Atena se va confrunta din nou cu furia străzii marţi, când două dintre cele mai mari sindicate au chemat la o grevă generală de 24 de ore. Prinse între cerinţele alegătorilor şi ordinele creditorilor internaţionali, guvernele şi liderii politici din Europa nu prea mai au opţiuni.

Problema este îngreunată de percepţia populaţiei din unele dintre statele afectate, aceea că elita politică înseamnă mafie - politicienii sunt în cârdăşie cu bancherii şi oamenii de afaceri şi jefuiesc ţara până în punctul falimentului, lăsând apoi poporul să strângă ce a mai rămas.

De la izbucnirea crizei din zona euro, în urmă cu doi ani, guverne din toate ţările care au contractat pachete de salvare oferite de UE şi FMI - Irlanda, Portugalia şi Grecia - s-au prăbuşit, ca o consecinţă directă.

De asemenea, criza a dus şi la demisia lui Silvio Berlusconi, a cărui poziţie părea de necontestat în Italia, şi a lui Jose Luis Zapatero în Spania.

Însă consecinţele politice nu au fost resimţite numai de cei care au primit împrumuturile, ci şi de cei care le-au oferit.

În rândul creditorilor din zona euro, recurgerea la banii contribuabililor pentru salvarea economiilor cu probleme a fost extrem de nepopulară şi a contribuit la schimbarea guvernului în Finlanda, la o serie de înfrângeri în alegerile regionale pentru creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel şi la o atmosferă şi mai eurosceptică în Olanda.

Criza joacă un rol cheie şi în campania pentru alegerile prezidenţiale din Franţa de anul acesta. Preşedintele Nicolas Sarkozy s-a confruntat cu scăderea ratingului ţării, care nu se mai află pe acelaşi nivel cu Germania, iar principalul său rival, François Hollande, de stânga, a promis să renunţe la o parte din msurile de austeritate considerate necesare.

Şi în ţările membre UE care nu au aderat la moneda comună criza datoriilor suverane îşi spune cuvântul, după cum arată soarta guvernului român.

În Ungaria, premierul controversat Viktor Orban este nevoit să revină asupra respingerii anterioare a ajutorului extern şi să îşi modifice la 180 de grade politica economică pentru a încheia un acord vital în valoare de 20 de miliarde de euro cu UE şi FMI.