Tezaurul de la Moscova, românii din Serbia şi Ucraina, pe lista de priorităţi a politicii externe

Programul de guvernare alocă un spaţiul important politicii externe, care va continua să aibă, în mare parte, aceleaşi priorităţi ca şi guvernele anterioare: Parteneriatul cu SUA, românii din ţările vecine, în special din Serbia şi Ucraina, dar şi relaţia cu Rusia, unde este menţionat şi tezaurul.

”Câştigarea detaşată a alegerilor parlamentare de către o alianţă politică în care se regăsesc exponenţii curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european şi conturarea celei mai largi susţineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu, creează premise favorabile creionării şi promovării celei mai solide şi ambiţioase construcţii de politică externă românească, după aderarea la NATO şi integrarea în UE”, se arată în document.

Totodată, Programul prevede că diplomaţia română va urmări, ”ca scop esenţial al politicii externe a României, ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării”.

”Învestit cu noi atribuţii şi responsabilităţi, MAE are capacitatea să devină nodul central al unei reţele cu geometrie variabilă de promovare a marilor proiecte de politică externă, care nu se mai rezumă doar la acţiuni diplomatice. Prin consecvenţă, seriozitate şi dinamism, Guvernul României va acţiona cu responsabilitate pentru întărirea credibilităţii şi respectabilităţii internaţionale ale României, pentru realizarea obiectivelor internaţionale ale României şi pentru asigurarea cu prioritate a protecţiei intereselor cetăţenilor săi”, se mai menţionează în text.

Ca ”direcţii de acţiune” se are în vedere creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE, în condiţiile create de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, susţinerea activă a demersului şi eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova, iniţierea procesului de pregătire a exercitării în bune condiţii a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019, precum şi susţinerea optimă a intereselor României în negocierea noii perspective financiare a UE (2014-2020), mai ales în ce priveşte obţinerea unor alocări importante pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune.

Sunt menţionate şi ”eternele” probleme: finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor ”reale şi necesare”, şi aderarea la spaţiul Schengen.

”Demersul părţii române va pleca de la compromisul propus de Preşedinţia poloneză a Consiliului UE şi, ulterior, de preşedintele Consiliului European în martie 2012: aderarea cu frontierele maritime şi aeriene într-o primă etapă şi ridicarea ulterioară a controalelor la frontierele terestre. România va intensifica dialogul cu statele membre, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel parlamentar”, precizează Programul, care trece în revistă aceleaşi priorităţi de politică externă, cu mici nuanţări, ale guvernelor din ultimii ani.

Astfel, este menţionată promovarea ”adecvată” a intereselor României privind asigurarea securităţii energetice, prin susţinerea prioritară a proiectelor Coridorului Sudic – în particular Nabucco, AGRI, o mai mare prezenţă a diplomaţilor români în Serviciul European de Acţiune Externă, continuarea eforturilor de implementare a Strategiei Europene a Dunării sau utilizarea mai eficientă a instrumentelor Sinergiei Mării Negre şi Parteneriatului Estic.

”Problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menţinută în atenţie”, iar demersurile pe lângă statele care menţin restricţii pe piaţa muncii pentru români vor continua.

România va susţine, în continuare, politica de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest şi va urmări creşterea profilului şi rolului în cadrul NATO.

În ceea ce priveşte Parteneriatul Strategic cu SUA, acesta reprezintă ”dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României”. La acest capitol se arată că, ”în plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărare antirachetă gradual-adaptiv în Europa, prin încheierea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011” şi se va acţiona ”susţinut” pentru crearea condiţiilor pentru admiterea României în programul Visa Waiver.

Alte priorităţi sunt continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu Republica Moldova şi dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor bilaterale cu statele membre UE, cu o atenţie ”sporită” acordată relaţiei strategice cu Germania. De asemenea, va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franţa, Parteneriatul strategic cu Italia va fi consolidat, la fel şi cel cu Polonia.

Guvernul Ponta II îşi propune ”valorizarea la maximum” a relaţiilor cu vecinii direcţi ai României, cu menţiunea că, în relaţia strategică cu Bulgaria, vor fi continuate negocierile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră ale celor două state, pe baza dreptului internaţional aplicabil.

O atenţie specială va fi acordată şi relaţiilor cu Serbia, dar şi românilor din această ţară. ”România va susţine în continuare aspiraţiile europene ale Serbiei, precum şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din Serbia. În acest sens, va fi acordată prioritate urmăririi aplicării prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi a Comisiei Europene”, se arată în document.

Referitor la Ucraina, România va continua ”eforturile de soluţionare” a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi problematica Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaţional, asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii autohtone române şi pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii culturale a acestora”. ”În acest sens, se va acţiona pentru reluarea activităţii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorităţi. De asemenea, se va acţiona pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră, care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare”, potrivit Programului de guvernare.

Guvernul Ponta II mizează pe ”o nouă dinamică” a relaţiilor politice cu Federaţia Rusă. ”În plan bilateral, se va pune accent pe dezvoltarea cooperării economice şi pe o mai bună cunoaştere şi interacţiune la nivelul societăţilor. Este necesară revalorizarea Tratatului politic bilateral, de la încheierea căruia se împlinesc 10 ani în 2013, a Comisiei interguvernamentale mixte privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică, înfiinţarea Institutului cultural românesc de la Moscova. Se vor continua demersurile pentru reluarea şi dinamizarea activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României”, scrie în document.