Tensiunile cresc în Ambasada SUA de la Kiev / Un fost oficial rupe tăcerea

Ambasada SUA la Kiev se confruntă cu tensiuni interne, în contextul în care preşedintele Donald Trump încearcă o apropiere faţă de Rusia, relatează The Kyiv Independent.

În urma schimbării administraţiei, Bridget Brink - ambasadoarea SUA la Kiev din 2022 - a încercat să se alinieze la poziţia mai dură a noii administraţii cu privire la Ucraina. Ea a sprijinit public Casa Albă după întâlnirea tensionată din Biroul Oval a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu Donald Trump.

Schimbarea de retorică a atras atenţia oficialilor ucraineni. Zelenski a atras atenţia Ambasadei SUA asupra mesajului „slab” al diplomaţilor după un atac rusesc deosebit de mortal asupra Krivoi Rog la începutul lunii aprilie.

În cele din urmă, Brink a demisionat — pe 10 aprilie, cu doar o lună şi jumătate înainte de a împlini trei ani în funcţie.

O sursă din comunitatea diplomaţilor occidentali din Kiev a declarat că Brink a părăsit oraşul luni, 21 aprilie. Ambasada nu a vrut să confirme public sau să comenteze motivele demisiei sale.

Potrivit diplomaţilor occidentali staţionaţi la Kiev, ambasadoarea Bridget Brink a demisionat din cauza „dezacordurilor politice” cu Washingtonul.

Brink este membra cu cel mai înalt rang, dar nu şi primul membru al Ambasadei SUA la Kiev care pleacă din cauza dezacordurilor cu strategia lui Trump privind Ucraina.

Kraig Cook, ofiţer în serviciul extern, care făcea parte din serviciul de presă al ambasadei, a demisionat în februarie, cu puţin timp înainte de întâlnirea Trump-Zelenski din Biroul Oval.

În scrisoarea sa de demisie, văzută de Kyiv Independent, Cook a criticat faptul că administraţia Trump „repetă ca un papagal punctele de vedere ale Kremlinului” şi a calificat drept „prădător” acordul SUA-Ucraina privind mineralele critice.

El a criticat, de asemenea, „tăcerea asurzitoare” a conducerii ambasadei.

Cook a declarat că mulţi angajaţi ai Ambasadei SUA la Kiev sunt îngrijoraţi de schimbarea de politică a administraţiei Trump şi de alinierea acesteia la Rusia.

Ambasada SUA la Kiev a refuzat să comenteze.

Întâlnirea din Biroul Oval „nu a fost o linie roşie”

Înainte de alegerile prezidenţiale din 2024, acţiunile şi retorica ambasadoarei Bridget Brink au reflectat îndeaproape politicile preşedintelui de atunci, Joe Biden.

„Brink a depus o muncă incredibilă pentru a obţine sprijin pentru Ucraina, navigând cu abilitate prin administraţia Biden, uneori nefericită, şi printr-un Congres divizat, pentru a furniza ajutor care a ajutat Ucraina să riposteze la invazia rusă”, a declarat Cook.

Acesta a precizat că au existat întârzieri în acordarea asistenţei americane, însă „ambasadoarea Brink a lucrat în culise, depunând eforturi susţinute pentru a minimiza aceste întârzieri cât mai mult posibil”.

„Au existat unele voci în administraţia Biden care nu au fost la fel de favorabile asistenţei pentru Ucraina. Cred că ambasadoarea Brink a fost foarte puternică în a-i convinge pe acei oameni de ce era important pentru securitatea SUA şi pentru politica externă a SUA să sprijine Ucraina”, a adăugat el.

După ce Trump a preluat funcţia, Brink şi-a schimbat retorica.

Public, un moment decisiv a avut loc pe 28 februarie, când Trump şi vicepreşedintele J.D. Vance l-au atacat pe Zelenski în timpul unei întâlniri la Casa Albă.

Trump şi Vance l-au acuzat, printre altele, pe Zelenski că nu este recunoscător pentru asistenţa SUA. Într-o mişcare fără precedent, Zelenski şi delegaţia ucraineană au primit ordin să părăsească înainte de termen Casa Albă.

Ambasada SUA la Kiev nu a comentat întâlnirea dezastruoasă, însă contul oficial al lui Brink a repostat pe X mesajul dur al lui Trump care a urmat acesteia. În postare, Trump a afirmat că Zelenski „nu era pregătit pentru pace”.

Brink a retuşat, de asemenea, postarea secretarului de stat Marco Rubio în care acesta îi mulţumea lui Trump „pentru că a apărat America într-un mod în care niciun preşedinte nu a mai avut curajul să o facă până acum”.

„Bridget Brink ştia ce trebuie să facă pentru a rămâne în graţiile lui Trump. Întâlnirea din Biroul Oval nu a fost o linie roşie pentru ea”, a menţionat Cook.

Punctul critic

Tensiunile s-au amplificat la începutul lunii aprilie, când Brink a comentat un atac mortal al Rusiei la Krivoi Rog, în urma căruia au murit 20 de persoane, inclusiv nouă copii. Spre deosebire de alţi ambasadori, ea nu a menţionat sau nu a dat vina pe Rusia.

„Îngrozită de faptul că în această seară o rachetă balistică a lovit lângă un loc de joacă şi un restaurant din Krivoi Rog. Acesta este motivul pentru care războiul trebuie să înceteze”, a postat ea pe platforma X la 4 aprilie.

Zelenski nu a fost de acord cu comentariul ambasadoarei Brink.

„Din păcate, răspunsul Ambasadei SUA este surprinzător de dezamăgitor - o ţară atât de puternică, oameni atât de puternici şi totuşi o reacţie atât de slabă. Le este teamă să pronunţe măcar cuvântul 'rus' atunci când vorbesc despre racheta care a ucis copii. Trebuie să facem presiuni asupra Rusiei - cea care alege să ucidă copii în loc să aleagă o încetare a focului”, a declarat Zelenski într-un discurs video în ziua următoare.

Analizând mesajele publice ale lui Brink, Financial Times a concluzionat că, de la începutul lunii aprilie, în cele 75 de zile care au urmat învestirii lui Trump, Brink a menţionat Rusia doar de cinci ori, neatribuind niciodată Rusiei vina pentru atacurile sale asupra Ucrainei.

Reacţia lui Zelenski nu a trecut neobservată la Ambasada SUA. În toate mesajele publice despre atacurile asupra civililor ucraineni care au urmat, Brink a numit Rusia.

Pe 13 aprilie, Brink a reacţionat la un atac rusesc asupra oraşului Sumîi care a ucis 35 de persoane şi a rănit 117.

„Astăzi, Duminica Floriilor, Rusia a lansat rachete balistice asupra Sumîi - ucigând 32 de civili ucraineni şi rănind 99. Rapoartele indică faptul că, la fel ca în Krivoi Rog, au fost folosite muniţii cu dispersie, sporind devastarea şi vătămarea civililor. Rugăciunile noastre sunt alături de oamenii din Sumîi”, a scris ea.

Amasadoarea americană a retuşat, de asemenea, postarea trimisului SUA Keith Kellogg, care a afirmat că atacul de la Sumîi „depăşeşte orice limită a decenţei” şi declaraţia lui Rubio care a numit atacul rusesc „oribil”.

„Dezacorduri politice” şi demisie

În ciuda eforturilor lui Brink de a-şi alinia retorica cu administraţia Trump, în cele din urmă ea a demisionat.

Potrivit unuia dintre diplomaţii occidentali care a vorbit cu Kyiv Independent în condiţii de anonimat, demisia lui Brink nu a fost legată de comentariile lui Zelenski care a numit-o pentru o reacţie slabă.

Diplomatul a declarat că relaţia ambasadoarei cu biroul preşedintelui „nu era grozavă” cu mult înainte ca Trump să preia funcţia din cauza sprijinului lui Brink pentru reformele din Ucraina. Totuşi, potrivit diplomatului, „dezacordurile” cu Washingtonul au fost cele care au dus la demisia ambasadoarei americane la Kiev.

O sursă din cadrul uneia dintre ambasadele G7 din capitala Ucrainei, familiarizată cu situaţia, a confirmat că „dezacordurile politice cu Washingtonul” au fost motivul comunicat ambasadelor G7 pentru demisia lui Brink.

„Având în vedere că administraţia Trump se pare că nu împărtăşeşte acelaşi obiectiv pentru Ucraina şi pentru relaţia ucraineano-americană, cu siguranţă pot înţelege de ce ar avea probleme în a rămâne în poziţia sa”, a declarat Cook.

Ofiţerul ambasadei demisionează pentru a protesta împotriva schimbării de politică

Cook însăşi nu a putut accepta schimbarea bruscă a politicii externe a SUA sub Trump.

Cook a scris în scrisoarea sa de demisie că, după ce Trump a fost ales, a avut la început „speranţa că promovarea de către preşedintele Trump a «păcii prin forţă» şi apelul secretarului Marco Rubio pentru o politică externă bazată pe a face America «mai sigură, mai puternică şi mai prosperă» ar putea duce la o rezolvare corectă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei”. Dar această speranţă a dispărut curând.

Cook a declarat că „a început să vadă o traiectorie negativă la începutul lunii februarie, când preşedintele Trump l-a sunat pe preşedintele (Vladimir) Putin şi a stabilit efectiv că Ucraina şi Rusia au, în opinia sa, responsabilităţi egale”.

El s-a referit, de asemenea, la „alegerea Statelor Unite de a se întâlni cu oficialii ruşi în Arabia Saudită fără ca oficialii ucraineni să fie prezenţi”.

Cook a afirmat că şi-a încheiat serviciul şi a părăsit Kievul la 28 februarie. În scrisoarea sa de demisie el spune că „trimiterea unui mesaj inconfundabil către (China) că 'puterea face dreptate', în loc să se ridice împotriva crimelor de război ale Rusiei, nu ne va face mai puternici” şi că „forţarea Ucrainei să încheie un acord prădător privind mineralele critice nu va face America mai prosperă”.

Versiunea acordului privind resursele minerale propusă de SUA în martie ar acorda Washingtonului un control fără precedent asupra resurselor naturale ale Ucrainei prin intermediul unui fond comun de investiţii şi ar împiedica posibilitatea Kievului de a adera la UE. De atunci, SUA şi-au îndulcit poziţia.

„Am avut o mulţime de conversaţii cu colegii mei - în special după ce au aflat că demisionez, în care mulţi dintre ei şi-au exprimat dezacordul cu politica (SUA) la nivel personal”, a declarat Cook.

Totuşi, din câte ştie el, nimeni altcineva nu a demisionat.