Surpriza zilei. Dragnea nu poate să ajungă premier - o lege aflată în vigoare îi strică socotelile

România nu va avea premier condamnat penal pentru că există în vigoare o lege care le interzice condamnaţilor penal să facă parte din Executiv. Cu alte cuvinte, chiar dacă PSD câştigă alegerile, Liviu Dragnea nu va putea ocupa mult râvnita funcţia de premier chiar dacă preşedintele Iohannis ar fi până la urmă dispus să-l accepte.
Liviu Dragnea
Liviu Dragnea (Eugen Horoiu/Epoch Times)

O lege adoptată sub guvernarea Năstase, aflat încă în vigoare, prevede că pot fi membri ai Guvernului doar "persoanele care nu au suferit condamnări penale", cu alte cuvinte şeful PSD Liviu Dragnea iese din schemă din moment ce este posesorul unei sentinţe definitive doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Fraudă la Referendum".

Informaţia că Liviu Dragnea nu poate fi premier din cauza legii 90/2001 a fost publicată în premieră, luni, de DC News şi preluată ulterior de Hotnews.ro.

Respectiva iniţiativă legislativă, care interzice unei persoane condamnate să fie membru al Executivului, îi aparţine Guvernului Radu Vasile care a depus-o în Parlament în 1998, însă abia în 2001 a fost adoptată, sub guvernarea Năstase, iar în 2004 a suferit unele modificări.

"Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare", se precizează în articolul (2) din legea 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, aflată în vigoare şi în prezent.

Potrivit Hotnews.ro, o serie de legi anti-corupţie, cum sunt şi aceste prevederi, au fost votate în perioada guvernării Năstase pe când România se pregătea de aderarea la Uniunea Europeană şi trebuia să elimine aşa numitele steguleţe roşii din procesul pregătirilor de aderare. Legislaţia ca şi instituţiile înfiinţate atunci, cum e şi cazul DNA (iniţial PNA) erau însă forme fără fond, deoarece niciun lider important nu riscă atunci să fie anchetat sau condamnat.