Tăriceanu îi sugerează lui Timmermans să se informeze mai bine. "Eu nu critic CE, eu critic un politician"

A doua zi după ce prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-a plâns că şeful Senatului din România, în ciuda insistenţelor sale, a atacat-o în mod direct pe şefa Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, Călin Popescu-Tăriceanu îi răspunde oficialului european prin intermediul unei scrisori deschise.

"I-am spus foarte clar preşedintelui Senatului: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe preşedintele celei mai înalte curţi de justiţie a ţării. Aşa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Şi i-am spus în faţă că nu faci aşa ceva. Nu-mi place că în prezent este o confruntare deschisă între două puteri ale statului, Parlament şi sistemul judiciar, care se critică reciproc în public, în media.

Asta nu e bine pentru niciuna dintre ele şi sper că toată lumea înţelege acest lucru în România. Noi nu criticăm ţări, criticăm politicieni. Ştiţi, ţările înseamnă mult mai mult decât nişte politicieni. Din fericire", a declarat Frans Timmermans.

Declaraţiile oficialului european au fost făcute în contextul în care Tăriceanu, considerat de opoziţie a fi vârf de lance în lupta anti-justiţie, s-a remarcat recent printr-o serie de declaraţii care au vizat presupusele abuzuri venite din partea instituţiilor cheie ale Justiţiei - DNA, CSM şi Înalta Curte, dar şi prin înfiinţarea unei comisii pentru "evaluarea democraţiei şi a statului de drept" despre care criticii spun că este o piesă importantă din planul pus bine la punct de desfiinţare a Justiţiei, care, în ulitma vreme, le dă tot mai multe bătăi de cap politicienilor din ţara noastră.

Tăriceanu i-a transmis lui Timmermans că România mai are multe probleme de rezolvat până să ajungă un stat de drept, iar el are de gând să îşi folosească toată influenţa şi prestigiul câştigat după Revoluţia din 1989 pentru a aduce ţara în rândul democraţiilor liberale din Europa.

După ce a exprimat o serie de nemulţumiri privind mersul Justiţiei în ţara noastră, Tăriceanu i-a atras atenţia lui Timmermans că aparatul de lucru al Comisiei Europene la Bucureşti nu îi furnizează informaţii complete şi suficient de relevante despre realităţile româneşti şi ar face bine să facă schimbări pentru rezolvarea acestei probleme.

"Eu nu critic Comisia Europeană, eu critic un politician. Ştiţi, Comisia Europeană înseamnă mult mai mult decât un politician", şi-a încheiat scrisoarea Tăriceanu, parafrazându-l pe oficialul european.

Scrisoare deschisă adresată lui Timmermans

"Am fost informat despre declaraţia pe care aţi făcut-o pe 25 iunie în faţa membrilor Comisiei LIBE a Parlamentului European, referitor la întâlnirea noastră, pe care am avut onoarea să o găzduiesc la Senatul României.

Din cele spuse de dumneavoastră în faţa comisiei LIBE, am reţinut următorul paragraf: "I-am spus foarte clar preşedintelui Senatului: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe preşedintele celei mai înalte curţi de justiţie a ţării. Aşa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Şi i-am spus în faţă că nu faci aşa ceva".

Da, domnule prim-vicepreşedinte, aţi fi avut dreptate dacă poziţia mea publică ar fi fost un atac la adresa Justiţiei, dar nu a fost cazul! Într-un stat de drept, în ţara dumneavoastră, Olanda, şi în majoritatea covârşitoare a statelor membre ale UE, preşedintele Senatului nu are voie să atace Justiţia.

Totodată sunt nevoit să vă aduc la cunoştinţă că România are mai multe probleme de rezolvat pentru a fi cu adevărat un stat de drept. Rezolvarea acestor probleme intră în competenţa Parlamentului, iar eu îmi folosesc toată influenţa şi prestigiul câştigat după Revoluţia din 1989 pentru ca România să fie un stat de drept, după modelul democraţiilor liberale din Europa.

Am convingerea că omologul preşedintelui ÎCCJ din Olanda nu ar fi aşteptat ca preşedintele Senatului să-i ceară demisia pentru fapta sa, ci şi-ar fi dat demisia de onoare imediat ce instanţa de judecată competentă a decis definitiv şi irevocabil achitarea persoanei pârâte de preşedintele ÎCCJ, ceea ce a echivalat cu un denunţ calomnios împotriva unui simplu cetăţean.

Forţa de presiune şi intimidare a acestui denunţ calomnios, venit de la cel mai înalt nivel din Justiţia română, a angrenat un întreg lanţ de abuzuri şi proceduri ilegale ale unor procurori de la DNA şi judecători, care au dus la privarea de libertate a unui cetăţean român nevinovat pe o durată de 191 de zile. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii - CSM - a încercat să salveze ce se mai poate salva şi i-a cerut scuze public persoanei încarcerate pe nedrept timp de 191 de zile.

Am convingerea că în Olanda serviciile secrete nu participă la derularea anchetei până la finalizarea actului de Justiţie, aşa cum a declarat public un general activ din Serviciul Român de Informaţii că se întâmplă în România.

Am convingerea că în Olanda serviciile secrete nu şi-au infiltrat ofiţeri acoperiţi în Justiţie şi în Ministerul Public ca în România, aşa cum reclamă asociaţiile profesionale ale magistraţilor cu care am avut de curând întâlniri în numele Senatului, pentru o informare reciprocă, pentru un dialog direct şi pentru ca să acţionăm împreună pentru a face din România un stat de drept.

Am convingerea că în Olanda prezumţia de nevinovăţie este respectată în timp ce în România ea este anulată de procurori prin scurgerile premeditate de informaţii din dosarele aflate în faza de instrumentare. Această situaţie induce o presiune publică inacceptabilă asupra judecătorilor.

Am convingerea că în Olanda procurorii nu anchetează oportunitatea deciziilor politice luate de membri ai Guvernului sau de parlamentari, aşa cum se întâmplă în România.

Am convingerea că omologul CSM din Olanda nu activează în sfera politicii pentru susţinerea unor forţe şi persoane politice, aşa cum se întâmplă în România. Ştiu toate acestea şi din întâlnirile directe pe care le-am avut cu membri ai CSM şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor.

Ar mai fi multe lucruri de spus şi, sincer, credeam că aparatul de lucru al Comisiei Europene la Bucureşti vă furnizează informaţii mai complete şi mai relevante privind realităţile româneşti. Acest neajuns poate fi depăşit oricând, fie prin ameliorarea informării dumneavoastră, fie prin contacte directe mai dese.

Doresc să-mi închei scrisoarea parafrazând o altă afirmaţie pe care aţi făcut-o în faţa comisiei LIBE a Parlamentului European. Aţi spus: "Noi nu criticăm ţări, criticăm politicieni. Ştiţi, ţările înseamnă mult mai mult decât nişte politicieni". Iar eu spun: eu nu critic Comisia Europeană, eu critic un politician. Ştiţi, Comisia Europeană înseamnă mult mai mult decât un politician."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.