T.Ungureanu: România s-a plasat foarte bine în reorganizarea UE,devine membru voluntar al zonei euro
Europarlamentarul PDL Traian Ungureanu este de părere că, în cadrul discuţiilor din Consiliul European, "România s-a plasat foarte bine în actuala reorganizare europeană" şi a devenit "membru voluntar al zonei euro", lăudând prestaţia "sonoră" a lui Traian Băsescu.
În opinia europarlamentarului PDL, exprimată într-o postare pe blog, "Germania şi Franţa au redesenat Uniunea Europeană" ceea ce "e mult şi insuficient". "Acordul finalizat, joi noaptea, la Bruxelles, e cuprinzător dar problemele de bază rămîn, mai departe, în discuţie. Prima întrebare priveşte chiar noul Acord. Cancelarul Merkel şi Preşedintele Sarkozy vorbesc de un nou Tratat European. Dacă e aşa, va funcţiona UE cu două Tratate? Sau va opera cu un nou Tratat în interiorul vechiului Tratat? Şi cine va aplica, supraveghea şi garanta Tratatele? Comisia Europeană e legată de Tratatul de la Lisabona iar noul Acord (şi viitor Tratat) nu o poate dezlega de această obligaţie. Contradicţia e deja evidentă. Obişnuitele manevre şi interpretări legale vor fi puse la lucru dar nu vor putea elimina această stare potenţial schizofrenică", este opinia lui Ungureanu despre rezultatul Consiliului European.
El critică totuşi faptul că " noua linie europeană nu spune nimic despre lipsa de competitivitate şi costurile exorbitante ale muncii în zona Euro" şi nici nu pune problema creşterii, astfel că liderii francez şi german rămân "la ortodoxia greşită, după care criza e o chestiune de exactitate şi bună creştere fiscală".
Ungureanu consideră că întrebarea "ce e Uniunea Europeană?" a devenit "obligatorie după Acordul de la Bruxelles" în condiţiile în care Europa are mai nou "trei viteze", "în formula: 17 Euro + 9 non-Euro + Marea Britanie".
Eurodeputatul consideră că "România a făcut mai mult decît era de aşteptat: a sprijinit Acordul de la Bruxelles şi e fidelă viitoarei apartenenţe la euro, în condiţiile în care e ţinută ilegal în afara Spaţiului Schengen".
"România s-a plasat foarte bine în actuala reorganizare europeană. Preşedintele Băsescu a susţinut sonor nevoia unui Acord, a sugerat soluţia Protocolului 12 (care ar fi eliminat complicaţiile unui nou Tratat) şi s-a alăturat, flexibil, variantei promovată de Germania şi acceptată, apoi, de o majoritate. Însă, discuţia nu se încheie aici. România îşi menţine opţiunea euro (aşa cum a repetat, joi, Primul Ministru Boc, la Congresul PPE de la Marsilia) şi e plasată pe un culoar bun, tocmai pentru că ajustarea cerută de euro a fost lansată devreme şi decis. Într-un fel, România a devenit membru voluntar al zonei euro, asumîndu-şi rigorile şi normele legale presupuse de moneda euro. Însă, aparetenenţa efectivă la zona euro complică lucrurile. Decalajul cu care va intra economica românească în zona euro poate genera un şoc (aşa cum a făcut-o în cazul, mult mai precar, al Greciei şi Italiei). În plus, o Românie gata de euro dar, încă, în afara zonei euro are la dispoziţie rata dobînzii şi rata de schimb, pe care le va pierde din momentul admiterii în euro. Deocamdată, însă, România a luat toate deciziile economice şi politice necesare. Ne afăm pe o poziţie corectă şi viabilă care n-ar trebui nesocotită, mai ales după gestul de solidaritate de la Bruxelles", apreciază Traian Ungureanu.
Totuşi, în opinia sa, "e de bănuit că faza acută a crizei s-a transformat, astfel, în fază cronică" după discuţiile din Consiliu. "Asta înseamnă un regim cvasi-permanent de compromis, cu supravieţuire generală şi creştere economică slabă. Dar situaţia n-a fost tranşată. Revenirea la realitate continuă şi vom vedea dacă va merge pînă la capăt", adaugă el.
"Vineri, în timpul conferinţei de presă, Cancelarul Merkel şi-a declarat supriza în faţa dificultăţilor multiple de care se loveşte euro. Cancelarul a făcut figura unei persoane care se miră că o barcă meşterită fără legătură cu legile fizicii se scufundă. Euro a fost lansat cu o bună pregătire politică şi în dispreşul total al legilor economice. Bunii părinţi ai monedei euro au hotărît că voinţa politică şi nobleţea idealului sînt suficiente şi elimină iritantele condiţii economice. Nu le elimină. Asta află acum liderii europeni", mai scrie Ungureanu.
El consideră că noul a cord propus a creat "o Europă cu două crize" - criză euro şi criza Uniunii Europene. "De vineri, putem vorbi de o nouă entitate politică şi economică în zona euro. Şi tot de vineri seară, interesele UE şi intersele zonei euro nu mai sînt aceleaşi. În curînd, ele s-ar putea ciocni. Acordul de la Bruxelles e, pînă la urmă, rampa de lansare a euro-zonei ca spaţiu distinct, cu un grad de unificare politică şi economică tot mai avansat. Restul statelor membre vor rămîne afară. E greu de cerezut că 1) această nouă zonă de hiperconcentrare va accepta ca, pe mai departe, centrul ei financiar (City) să se afle în afara zonei şi 2) ca deciziile în zona euro să ţină cont de normele vechii Uniuni Europene. Uniunea Europeană însăşi va fi mai mică decît suma membrilor ei. Uniunea Europeană ca reprezentant al celor 27 (şi nu doar al celor 17 supermembri ai zonei euro) va trebui să apere interesele europene comune şi va intra, astfel, în conflict cu zona euro. Dacă nu o va face, îşi va pierde complet credibilitatea. Dacă o va face, riscă să grăbească dezmembrarea UE. Revelaţia continuă", mai scrie Ungureanu.
