Sute de mii de români care trăiesc, dar nu există

Autorităţile se chinuie să demonstreze că numărul românilor cu drept de vot este mai mic decât cel cunoscut până acum din înregistrările oficiale, pentru a putea declara valid referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, numai că în ţară lucrurile stau, de multe ori, altfel.

Ziariştii de la “Opinia Timişoarei” au realizat un reportaj la periferia oraşului de pe Bega, în zona numită Kuncz, unde au găsit sute de oameni care se nasc, trăiesc şi mor fără a fi avut vreodată un act de identitate. Surpriza nu s-a oprit aici: Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor Timiş, care are în raza sa de competenţă municipiul Timişoara şi alte 25 de comune din apropiere, a comunicat oficial că are în evidenţe un număr de 18.094 de persoane fără acte de identitate, ori cu acte de identitate expirate, la care se adaugă alţi 5.119 de minori care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu şi-au mai făcut buletin.

Nici unul dintre aceşti oameni nu are drept de vot şi nu se află pe vreo listă electorală. Iar dacă multiplicăm situaţia la nivelul întregii ţări, numărul devine unul ameţitor, de peste jumătate de milion de români fără identitate.

Trăind în grupuri de nomazi, analfabeţi, ar fi fost imposibil să fie luaţi în evidenţa unei comunităţi cu reguli bine definite, cum, de asemenea, au scăpat de fiecare dată rigorilor presupuse de recensământul populaţiei”, scrie “Opinia Timişoarei”. “Oameni fără identitate care pot, oricând, să comită infracţiuni grave, fără ca organele de urmărire penală să-i poată repera în evidenţele de stare civilă. Este vorba despre acele persoane ajunse la maturitate, fără identitate, a căror naştere în afară maternităţilor nu a fost declarată, vreodată, la nici o primărie. Prin partea locului chiar se glumeşte pe seama faptului că mai repede identifici un cal, cumpărat cu acte legale, decât un om. (…) Iuliana Radu, 32 de ani, are şapte copii. Cel mai mare are 18 ani, iarcel maimic – 3. „Am unu’ de 18, unu’ de 16, unu’ de 13, îs trei, mai am unu’ de 10 ani, de 8, de 5 şi cel mai mic, de 3 ani spune femeia. Niciunul nu are carte de identitate, nici măcar certificat de naştere. „Nu ştiu ce să mă fac cu ei. Că dacă se mărită fata, poate pleacă pe undeva şi îţi face acolo, dar băieţii, ce mă fac cu ei? Că aici nu le pot face buletin!? Cum să mă duc cu el după certificat de naştere, la 16 ani?”, spune femeia. Şi ea a fost în aceeaşi situaţie. N-a avut niciun act de identitate până când cineva a învăţat-o cum să bată la porţile primăriei ca să îţi facă buletin şi să le poată face copiilor un act. Până nu vine decizia de la tribunal, ea (şi toţi copii) nu există“.

Unii dintre ei se pare că ar dori să îşi facă acte, sătui de faptul că nu se pot înscrie la medicul de familie, nu-şi pot găsi un loc de muncă şi nu pot încasa alocaţii şi alte ajutoare sociale. Aceste persoane nu au drepturi la fel ca cele cu acte de identitate. Nu pot beneficia de ajutoare de la stat, nu pot face împrumuturi la bănci, nu pot deveni proprietari, nu pot urma cursurile unei şcoli şi, mai ales în contextul actual, nu pot vota. Numai că majoritatea nu au bani nici de pâine, darămite pentru deschiderea proceselor de stabilire şi recuperare a identităţilor, aşa cum prevede legea…

Am unu’ de 18, unu’ de 16, unu’ de 13, îs trei, mai am unu’ de 10 ani, de 8, de 5 şi cel mai mic, de 3 ani“, spune femeia. Niciunul nu are carte de identitate, nici măcar certificat de naştere.

Potrivit şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor Timiş, Vasile Târciatu, unele cazuri au mai fost rezolvate cu ajutorul unor fundaţii, însă aceste cazuri au fost rare şi au vizat persoane concrete, nu comunităţi. ”Putem să facem o carte de identitate şi în lipsa unui act de stare civilă, cu ajutorul Poliţiei care face verificări speciale şi în baza unei hotărâri judecătoreşti. Dacă se solicită un act de identitate pentru prima dată după vârsta de 18 ani se fac verificări speciale de către cei de la Poliţie”.

Nici avocaţii nu au o sarcină uşoară în astfel de cazuri. În general, stabilirea identităţii unei persoane este o procedură destul de greoaie, întrucât autorităţile trebuie să fie cu ochii în patru pentru a depista la timp persoanele care şi-au distrus actele pentru a dobândi o identitate falsă în actele publice. E valabil mai ales în cazul romilor care se duc să facă infracţiuni prin Europa. După hotărârea judecătorească, în baza sentinţei, Serviciile de Evidenţă Informatizată a Persoanelor sunt obligate să elibereze cărţi de identitate”, spune avocata Carmen Obârşanu, care a reprezentat mai multe persoane din Kuncz, care iniţial nu aveau nici un act de identitate, în faţa instanţelor de judecată.