"Suntem la o adevărată răscruce de drumuri" - Urmează un an decisiv pentru România din punct de vedere economic
Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri, a atras atenţia, luni, analistul economic Adrian Negrescu.
"În 2026, România are de ales în a continua politicile publice conservatoare, focusate pe creşterea fiscalităţii şi dezvoltarea proiectelor publice - multe dintre ele păguboase (construcţia de stadioane, în general infrastructură locală fără multiplu de dezvoltare în economie) sau să se concentreze pe atragerea investiţiilor private, pe susţinerea infrastructurii de business de tip grenfield, pe crearea de locuri de muncă. În 2026, putem, bineînţeles, să construim în continuare stadioane, biserici, cămine culturale, să dezvoltăm tot felul de investiţii care nu aduc plus valoare în economie. Vom crea doar iluzia unei creşteri economice, pentru că multe dintre aceste 'investiţii' se vor dovedi de fapt nişte găuri negre care în loc să aducă bani la stat vor cheltui şi mai mult", a declarat Adrian Negrescu.
În opinia expertului, suntem la o răscruce de drumuri inclusiv din punct de vedere fiscal.
"Există varianta continuării creşterii taxelor, a modificării acestora – vezi pseudo-soluţia impozitului progresiv, sau putem să mergem pe calea reducerii taxelor, mai ales a celor pe muncă, să încercăm să redevenim competitivi la nivel regional. Un lucru este sigur. În 2026, este absolut esenţial ca autorităţile să găsească soluţii pentru a extinde baza de impozitare (taxele colectate de stat) în condiţiile în care provocările financiare vor deveni din ce în ce mai mari. Chiar şi cu impozitul progresiv introdus din 2027, aşa cum îşi doreşte o parte a scenei politice, problemele financiare ale acestei ţări nu vor fi rezolvate. România este o ţară supraîndatorată, dependentă de împrumuturile externe şi incapabilă să îşi reducă semnificativ cheltuielile. Dovada cea mai bună o reprezintă tergiversarea restructurării aparatului public", a precizat Adrian Negrescu.
Analistul a explicat că, fără o strategie investiţională modernă, focusată pe avantaje investiţionale, riscăm să ne înglodăm în datorii şi să ne pierdem relevanţa la nivel european.
"Şi asta în condiţiile în care asistăm deja, în ultimii ani, la un adevărat exod al banilor străini din România către destinaţii mai favorabile cum este Bulgaria, ţară care, pe lângă taxele mai mici, oferă stabilitatea oferită de ecosistemul monetar al Zonei Euro. Avem nevoie ca de aer de un plan de ţară în domeniul economic având în vedere că situaţia investitiilor străine a devenit alarmantă. Subscrierile de capital străin nou sunt la un minim istoric, iar retragerea banilor prin profituri la un maxim istoric. Dacă acum 10 ani, intrau în România cam 3,5 mld. euro anual şi ieşeau cam tot atâţia, în 2024 am avut intrări de capital de numai 0,6 mld.euro şi au ieşit 12 miliarde de euro. Pe lângă faptul că nu mai intră bani noi, nu se mai reinvestesc profiturile în România. Iar acest lucru reprezintă un uriaş semnal de alarmă", a afirmat Adrian Negrescu.
Analistul a subliniat că eliminarea taxei pe stâlp, a impozitului pe cifra de afaceri a marilor companii din 2027 sunt măsuri salutare, dar care nu sunt de ajuns.
"Este nevoie de mai mult, de un cadrul fiscal predictibil, de o simplificare a modului în care sunt gestionate investiţiile de peste 1 milion de euro. Avem nevoie de un ghişeu unic, cu aprobări rapide, fără birocraţie, fără comisii de avizare a investiţiilor străine (o aberaţie de reglementare) şi cu un pachet concret de facilităţi la nivel local. NU cu ajutoare de stat, cu granturi cu dedicaţie către firmele prietene vom rezolva problema investiţiilor în România, ci cu un plan coerent care să contureze un cadrul fiscal predictibil şi soluţii economice atractive pentru străini – terenuri concesionate pe perioade lungi de timp, scutiri de impozite pe terenuri şi clădiri, programe gratuite de pregătire a forţei de muncă etc. Şi mai avem nevoie de un element esenţial – un marketing de ţară eficace, bazat pe argumente reale, pe noile tehnologii, pe inovaţie şi cercetare", a adăugat Adrian Negrescu.
