Summit-ul CE de la Bruxelles. Ce decizii au adoptat liderii europeni. România, parte a uniunii bancare

Cei 27 de lideri europeni, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, reuniţi joi la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, au ajuns la un acord privind extinderea supervizării bancare în zona euro. Ei au stabilit că această măsură să se aplice treptat în 2013, iar modalităţile de aplicare ale mecanismului de supervizare bancară vor fi stabilite până la sfârşitul acestui an.

Supervizarea bancară a fost discutată şi la reuniunea de la sfârşitul lunii iunie şi a fost considerată o măsură necesară pentru a scoate zona euro din criză. În timp ce Franţa a cerut ca mecanismul de supervizare bancară să fie pus în aplicare încă de la începutul lui 2013, alţii s-au arătat mai reticenţi. Este cazul Germaniei, care a cerut o perioadă mai mare de implementare, considerând ca nerealist calendarul gândit de francezi.

Compromis între Franţa şi Germania

După mai multe ore de negocieri, joi seara, cele două state au ajuns la un compromis şi anume ca mecanismul să fie aplicat, pe o perioadă mai mare de timp, celor 6.000 de bănci din zona euro şi nu doar celor mai importante. Băncile importante din Germania vor fi şi ele supuse mecanismului de supervizare începând din ianuarie 2014.

În Germania, opinia publică a început să se arate tot mai ostilă faţă de măsura de a ajuta ţările din zona euro aflate în dificultate. Angela Merkel şi ceilalţi oameni politici sunt nevoiţi să ţină seama de aceste critici în apropierea alegerilor care vor avea loc în septembrie 2013.

Nemulţumirile în rândul populaţiei s-au făcut simţite nu numai în Germania. Summit-ul de la Bruxelles a stârnit reacţii violente, mai ales în Grecia, unde s-au desfăşurat mai multe proteste faţă de măsurile de austeritate impuse populaţiei. Acolo, un manifestant în vârstă de 65 de ani a murit în urma unei crize cardiace, la un protest unde au avut loc confruntări cu poliţia.

Mecanismul de supervizare bancară are ca scop să împiedice crizele bancare să se transforme într-o criză a datoriei.

Cancelarul german Angela Merkel a cerut consolidarea disciplinei în cadrul Uniunii Europene (UE), iar pentru aceasta a solicitat ca un comisar, cel însărcinat cu Afaceri Economice, să poată să aibă drept de veto asupra bugetelor naţionale ale statelor membre. "Subiectul Consiliului nu este uniunea bugetară, (ci) este uniunea bancară", a replicat şeful statului francez, Francois Hollande.

Ce intenţionează România?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că i-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că României doreşte să fie parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona euro, informează Realitatea TV.

"L-am asigurat şi pe domnul Barroso şi pe domnul van Rompuy că România va fi parte a uniunii bancare - sigur, aici sunt de discutat modalităţile - iar argumentul principal pentru care România doreşte să fie parte a uniunii bancare, chiar dacă nu este în zona euro, este legat de faptul că 85% din piaţa banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona euro", a precizat Băsescu.

Decizia a fost luată în urma unei discuţii cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Eu am discutat cu guvernatorul Băncii Naţionale înainte de a pleca şi, din câte ştiu, Banca Naţională este gestionarul sistemului bancar. Ştim toţi că nu-i Guvernul. Deci m-am adresat instituţiei pricepute, cea care acum reglementează sistemul bancar din România. Şi opţiunea guvernatorului băncii este să fim în interiorul uniunii bancare, tocmai datorită celor 85% din sistemul bancar care acţionează în România, care provine din zona euro", a afirmat preşedintele.

Pe de altă parte, Ponta a declarat că preşedintele Băsescu nu era în măsură să ia o asemenea decizie. "Sunt convins că domnul preşedinte Băsescu nu se poate angaja în numele României, ci şi-a dat cu părerea. În numele României se pot angaja Parlamentul, Guvernul. Domnia sa are o părere şi are dreptul la o părere", a afirmat premierul.