SUA va reduce unele fonduri pentru securitate destinate ţărilor est-europene de care ar beneficia inclusiv România

SUA urmează să elimine treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de la graniţa cu Rusia, întrucât presează continentul să plătească mai mult pentru propria apărare, informează Financial Times.

Oficialii Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomaţii europeni că SUA nu va mai finanţa programele care instruiesc şi echipează armatele din ţările est-europene ce s-ar afla pe linia frontului în cazul unui conflict cu Rusia, au spus persoane familiarizate cu situaţia.

Cheltuielile pentru programul Pentagonului, care se încadrează sub o autoritate cunoscută drept secţiunea 333, trebuie aprobate de Congresul SUA, dar administraţia Trump nu a solicitat fonduri suplimentare. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârşitul lui septembrie 2026.

Un oficial al Casei Albe a spus că măsura este aliniată eforturilor preşedintelui Donald Trump de a „reevalua şi realinia” ajutorul extern şi corespunde unui ordin executiv pe care acesta l-a emis chiar în prima sa zi de mandat.

„Această acţiune a fost coordonată cu ţările europene, în conformitate cu ordinul executiv şi cu accentul de lungă durată al preşedintelui pe asigurarea faptului că Europa îşi asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a precizat oficialul.

Sub presiunea lui Trump, aliaţii NATO ai SUA au convenit în iunie să-şi crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Reducerea treptată a finanţării secţiunii 333 ar afecta un program cu un buget mondial de peste 1 miliard USD, conform estimărilor consilierilor din Senat, reducând potenţial sute de milioane de dolari pe care SUA îi trimite ţărilor de la graniţa cu Rusia. Pentagonul nu a informat congresmenii despre suma exactă care va fi eliminată.

Programul a alocat 1,6 miliarde USD în Europa între 2018-2022, aproximativ 29% din cheltuielile globale ale secţiunii 333, potrivit Oficiului pentru Responsabilitate Guvernamentală al SUA. Principalii beneficiari includ Estonia, Letonia şi Lituania. Oficialii din zeci de ambasade europene la Washington, inclusiv din ţări care nu primesc această asistenţă, au participat la o întâlnire unde oficialii Pentagonului le-au comunicat despre reduceri.

Măsura a părut menită să încurajeze ţările europene mai bogate să plătească mai mult pentru asistenţa de securitate a statelor de pe linia frontului, a declarat un oficial european.

Guvernele europene au fost surprinse de comunicare şi încearcă să obţină mai multe detalii de la Washington, potrivit a doi diplomaţi informaţi cu privire la discuţii.

Oficialii europeni încearcă, de asemenea, să înţeleagă dacă finanţările interne pot acoperi golurile sau dacă reducerile vor afecta elemente critice ale securităţii europene.

„Dacă sunt drastici, atunci vor exista implicaţii majore”, a precizat unul dintre diplomaţi, adăugând că NATO va fi cu siguranţă afectată, întrucât o parte din finanţare era direcţionată prin alianţă.

„Aceasta provoacă multă îngrijorare şi incertitudine”, a afirmat al doilea diplomat, comparând situaţia cu decizia anterioară a lui Trump de a reduce drastic ajutorul internaţional al SUA.

Senatoarea Jeanne Shaheen, democrată de top în comitetul pentru relaţii externe al Senatului, a descris reducerile drept „o mişcare eronată care transmite exact semnalul greşit în timp ce încercăm să-l forţăm pe Putin la masa negocierilor şi să descurajăm agresiunea rusă”.

Programul separat al SUA de Finanţare Militară Externă, care oferă fonduri ţărilor pentru a cumpăra echipamente costisitoare, precum avioane de luptă, nave şi tancuri, nu este afectat de decizia recentă, potrivit unei persoane familiarizate cu situaţia.

Reducerea vine şi în contextul în care şeful politicii Pentagonului, Elbridge Colby, caută să redirecţioneze resursele de apărare ale SUA către Indo-Pacific pentru a spori descurajarea şi a reduce şansele unui conflict cu China în legătură cu Taiwan.

La începutul acestui an, Washington a oprit brusc livrările de muniţii şi mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, după ce Colby a iniţiat o revizuire care a ridicat îngrijorări legate de stocurile proprii ale SUA. Trump a ordonat ulterior reluarea livrărilor.

Viitorul Iniţiativei de Securitate a Ţărilor Baltice, un program separat creat în 2020 pentru a întări forţele armate ale Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, este de asemenea sub ameninţare. Anul trecut, Congresul a aprobat 228 milioane USD pentru a sprijini iniţiativa.

Casa Albă nu a solicitat finanţare suplimentară pentru program în bugetul de anul viitor. O persoană familiarizată cu situaţia a spus că programul este reevaluat de administraţie.

Pierderea asistenţei de securitate din partea SUA ar fi „foarte dură” pentru statele baltice, a spus amiralul american în retragere Mark Montgomery, acum cercetător senior la Foundation for the Defense of Democracies. „Ideea de bază aici este să le facem capabile să se apere singure.”

Toate cele trei state au frontiere terestre cu Rusia, iar regiunea a fost ţinta unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice şi sabotaje.

Administraţia desfăşoară o revizuire a desfăşurărilor de trupe la nivel mondial şi a spus că intenţionează să reducă prezenţa în Europa.

Trump s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, şi a spus că nu are planuri de retragere a trupelor din ţară.

SUA are aproximativ 10.000 de militari staţionaţi în Polonia pe baza rotaţională, iar Trump a spus că este „foarte mulţumit” de aranjament. „Vom trimite mai mulţi acolo, dacă vor”, a adăugat el.