SUA şi UE, gata să scoată artileria grea a sancţiunilor împotriva Moscovei
În timpul unui briefing cu tonalitate deosebit de fermă, înalţi responsabili ai Administraţiei americane au afirmat că preşedintele Barack Obama a primit asigurări din partea aliaţilor europeni referitor la aplicarea de 'sancţiuni sectoriale' împotriva Rusiei, notează cotidianul francez Le Figaro.
SUA au anunţat luni o nouă serie de sancţiuni ce vizează 7 responsabili şi 17 companii din anturajul apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, gest ce dezvăluie îngrijorarea şi exasperarea crescândă a Occidentului în faţa 'actelor de provocare' ruseşti în Ucraina de Est. Însă, element mult mai interesant, Washingtonul afirmă că el şi partenerii săi europeni sunt gata să scoată artileria grea a 'sancţiunilor sectoriale' împotriva Moscovei, în cazul în care trupe şi tancuri ruseşti vor intra în Ucraina.
În timpul unui briefing susţinut pe un ton extrem de ferm, înalţi responsabili ai Administraţiei americane au afirmat că preşedintele Obama a primit asigurări clare din partea aliaţilor săi în acest sens. Respectiva 'fază III', al cărei spectru a fost deja agitat de Washington în calitate de armă ultimă, era până acum improbabilă din cauza impactului economic dureros pe care ar putea să îl aibă asupra Bătrânului Continent.
Noutatea este că Administraţia americană afirmă acum că s-a pus de acord cu principalii săi parteneri din Europa pentru a trece la sancţiuni sectoriale împotriva unor ramuri vitale ale economiei ruse - energie şi finanţe -, dacă Moscova va încălca frontierele Ucrainei. Zgomotul de bocanci din ce în ce mai sonor de partea cealaltă a frontierei, unde sunt masaţi aproape 40.000 de soldaţi ruşi, a contribuit vizibil la această vizibilă înăsprire a poziţiilor occidentale.
'Tratamentul inadmisibil faţă de diplomaţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), luaţi prizonieri de separatişti la Slaviansk, exhibaţi ca prizonieri de război, forţaţi să dea declaraţii, maltrataţi în timpul detenţiei şi închişi în subsolul clădirii Administraţiei locale ocupate, cum a fost anterior un jurnalist american', pare să fi jucat 'un rol cheie în a determina hotărârea partenerilor noştri', a explicat luni un înalt responsabil american, vorbind despre micul oraş ca despre 'un nou triunghi al Bermudelor din Ucraina de Est'.
Noile sancţiuni decise luni comportă deja un aspect sectorial, deoarece sunt menite să afecteze sectorul industriei militare ruse. Washingtonul va revizui condiţiile de autorizare a exporturilor spre Rusia ale anumitor echipamente pentru înalte tehnologii care pot să aibă utilitate militară, în special în sectorul microelectronic. În această perspectivă, 13 întreprinderi au fost puse sub observaţie, printre care Stroitransgaz, situată în Cipru, şi Volga Grup, cu sedii în Luxemburg şi în Rusia.
Responsabili ai Administraţiei americane au dat asigurări că europenii se vor gândi la măsuri similare, însă au refuzat să se pronunţe asupra exporturilor de nave Mistral, comandate de Rusia în Franţa şi în prezent în construcţie, trimiţând către declaraţii ale francezilor pe marginea acestui subiect. Însă, este evident că această nouă serie de sancţiuni pune Parisul sub o extrem de puternică presiune, subliniază Le Figaro.
Noile sancţiuni care ţintesc indivizi îl vizează în special pe directorul gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin, colaborator apropiat al lui Putin, care şi-a făcut averea pe dizolvarea companiei petroliere Iukos, după închiderea miliardarului Mihail Hodorkovski. O altă personalitate vizată este Serghei Cemezov, preşedintele holdingului Rostek şi fost membru al KGB, ale cărui relaţii cu Putin pleacă încă din anii 1980, de la Sankt Petersburg. Vizaţi sunt, de asemenea, Veaceslav Volodin, şeful-adjunct al Administraţiei prezidenţiale, Aleksei Puşkov, şeful Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), şi Dmitri Kozak, vicepremier. Întreprinderile sancţionate sunt Avia Group, băncile Severnîi Morskoi, InvestCapital, Sobin, precum şi societăţile Transoil, Volga Group şi Zest Leasing.
Autorităţile americane declară că-şi vor continua politica graduală şi calibrată a sancţiunilor, pentru că aceasta, potrivit Washingtonului, 'a dat deja roade'.
Vladimir Putin nu şi-a schimbat strategia, iar economia rusă a suferit deja pierderi grele în urma declanşării braţului de fier (al sancţiunilor). Fuga de capital a ajuns la circa 70 de miliarde de dolari de la începutul lui martie, iar majorarea costurilor de împrumut arată scăderea încrederii din partea investitorilor.
'Toţi indicatorii arată că Rusia suferă, şi noi avem, prin ameninţarea cu sancţiuni sectoriale, instrumente ale căror valoare este prematur de subestimat', a subliniat luni un înalt responsabil american. Acest element de disuasiune este mult mai important ca un eventual ajutor militar acordat Ucrainei, afirmă responsabilul. Americanii au decis deja să nu furnizeze ajutor militar Ucrainei, considerând 'imposibilă reechilibrarea raportului de forţe cu Rusia în acest domeniu'. Prin urmare, pariul lor se concentrează pe sancţiuni.
'Dacă Rusia continuă pe calea destabilizării Ucrainei, ea va regreta, pentru că va fi din ce în ce mai izolată, iar costul sancţiunilor pentru poporul rus va fi din ce în ce mai greu. Rusia trebuie să se întrebe: toate acestea merită?', a atenţionat înaltul responsabil american, citat de Le Figaro.
