SUA şi Grecia semnează un pact care permite accesul extins al militarilor americani în bazele greceşti

Recep Erdogan
Recep Erdogan (Mehmet Ali Ozcan/Anadolu Agency/Getty Images)

La sfârşitul acestei săptămâni, SUA şi Grecia au semnat un pact de apărare care vizează respingerea expansiunii turceşti în Marea Mediterană, după un an de tensiuni generate de intenţia regimului Erdogan de a explora petrol şi gaze în apele greceşti şi cipriote.

Acordul a fost semnat la Washington de secretarul de stat Antony Blinken şi ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, şi autorizează utilizarea extinsă a bazelor greceşti de către forţele americane. Noua înţelegere oferă posibilitatea invitării trupelor americane de către forţele militare greceşti în orice moment, mai ales dacă aliatul american din Mediterana va fi ameninţat.

Armata SUA poate acum să se antreneze şi să opereze „ cu o capacitate extinsă” într-o serie de baze suplimentare - o extindere semnificativă a unui pact anterior.

"Acesta nu este un acord ... împotriva cuiva", a spus Dendias într-un interviu acordat The Associated Press după ceremonia de semnare, deşi a menţionat că noul acord a stabilit o prezenţă militară americană la doar câţiva kilometri de Turcia. „Este un acord între Grecia şi Statele Unite ale Americii, iar scopul acordului este stabilitatea şi prosperitatea ambelor ţări ale noastre”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Atena că „concurează” şi „dublează” NATO, având în vedere cooperarea militară strânsă cu Franţa.

Dendias a apărat la rândul său pactele şi exerciţiile militare cu Franţa ca fiind „un acord complementar NATO” şi a subliniat în continuare că ele „nu diminuează rolul NATO”.

Între timp, Turcia a acuzat Grecia că „militarizează” imprudent insulele din Marea Egee, aproape de graniţele Turciei.

Dar atât Grecia, cât şi Cipru au acuzat atât NATO, cât şi UE că dau un răspuns ambiguu revendicărilor teritoriale turceşti în estul Mediteranei. De exemplu, Turcia foloseşte ocupaţia sa de câteva decenii în nordul Ciprului pentru a revendica drepturile asupra întregii zone maritime care înconjoară insula.

În unele cazuri, vasele greceşti şi turceşti au intrat în coliziune. Cu toate acestea, perspectiva unui „război cald” se poate diminua având în vedere prezenţa militară crescută a SUA şi Franţei în bazele greceşti.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe