Putin spune că planul SUA-Ucraina ar putea fi baza pentru pace, dar insistă că vrea din teritoriul ţării vecine

Vladimir Putin a declarat că un proiect de plan de pace discutat de SUA şi Ucraina ar putea servi drept bază pentru negocieri viitoare pentru a pune capăt războiului, dar a insistat că Rusia îşi va continua invazia pe scară largă dacă Ucraina nu va ceda teritoriu, potrivit TVP World.

Planul de pace american în 28 de puncte, scurs săptămâna trecută, care prevedea concesii teritoriale din partea Ucrainei, o limită pentru forţele sale armate şi promisiunea că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, a generat alarmă în capitalele europene.

Puteri europene au prezentat prompt contrapropunerea lor, iar în discuţiile de duminica trecută de la Geneva, SUA şi Ucraina au declarat că au creat un „cadru de pace actualizat şi rafinat” pentru a pune capăt războiului.

Putin, vorbind la Bişkek, Kârgâzstan, joi, după un summit cu fostele republici sovietice, a spus reporterilor că discuţiile de pace nu vizau încă un proiect de acord, ci mai degrabă seturi de probleme.

El a spus că la Geneva, SUA şi Ucraina au decis să împartă cele 28 de puncte în patru componente şi că o copie a fost pusă la dispoziţia Moscovei.

„În general, suntem de acord că aceasta poate fi baza pentru acorduri viitoare. Vedem că partea americană ia în considerare poziţia noastră în unele domenii. Dar în alte puncte, este clar că trebuie să ne aşezăm şi să discutăm”, a declarat Putin.

Cerinţe radicale

Preşedintele rus a făcut mai multe remarci dure, arătând puţine semne de mişcare în privinţa cererilor radicale ale Moscovei pentru a pune capăt războiului, care sunt privite la Kiev drept echivalente cu o capitulare.

Putin a spus că Rusia îşi va opri ofensiva doar dacă forţele ucrainene se retrag din zonele aflate în prezent sub controlul Kievului. A adăugat că Crimeea, pe care Rusia a anexat-o cu forţa în 2014, şi regiunea estică Donbas ar trebui să fie subiect de discuţii cu SUA.

„Dacă trupele ucrainene părăsesc teritoriile pe care le ocupă, atunci vom înceta luptele. Dacă nu, ne vom atinge obiectivele prin forţă militară”, a specificat el.

Putin a repetat, de asemenea, afirmaţia că conducerea Ucrainei este „ilegitimă”, spunând că acest lucru face „practic imposibil” semnarea oricărui acord de pace cu Kievul şi că o viitoare înţelegere ar avea nevoie de o recunoaştere internaţională mai largă.

Revenirea lui Witkoff

Putin a confirmat că trimisul special al SUA Steve Witkoff va călători în Rusia la începutul săptămânii viitoare, respingând drept „nonsens” acuzaţiile că Witkoff ar fi arătat părtinire faţă de Moscova în timpul discuţiilor de pace.

Witkoff, unul dintre asociaţii de afaceri de lungă durată ai preşedintelui american Donald Trump, s-a confruntat cu critici severe atât în Europa, cât şi în SUA, după ce o convorbire telefonică scursă l-ar fi arătat sfătuindu-l pe trimisul-şef al Kremlinului, Kirill Dmitriev, despre cum să negocieze cu Trump.

Planul de pace iniţial al SUA, care includea multe dintre cererile radicale ale Rusiei pentru a-şi încheia războiul, ar fi fost elaborat de Witkoff şi Dmitriev.

Trump a spus că i-a cerut lui Witkoff să se întâlnească din nou cu Putin la Moscova în speranţa finalizării unui plan de pace, adăugând că doar „câteva puncte de dezacord rămase” mai persistă.

Optimism şi scepticism

Într-o postare pe platforma sa Truth Social, luni, Trump a adoptat un ton optimist, scriind: „Este oare posibil să se facă progrese mari în discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina??? Nu credeţi până nu vedeţi, dar s-ar putea să se întâmple ceva bun.”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus joi că delegaţiile ucraineană şi americană se vor întâlni, de asemenea, în această săptămână pentru a elabora o formulă discutată la summitul de la Geneva pentru a aduce pacea şi a oferi garanţii de securitate pentru Kiev.

Dar diplomaţii europeni, deşi salută discuţiile de pace, şi-au exprimat scepticismul că s-ar putea ajunge la un acord cu Putin în viitorul apropiat.

Acest lucru se datorează parţial antecedentelor liderului rus, care pare să accepte deschideri atunci când se află sub presiune – cum ar fi sancţiunile americane nou impuse asupra petrolului şi gazului rusesc – fără a face angajamente substanţiale pentru o pace pe termen lung.