SUA resping realegerea dictatorului venezuelean Maduro, dar continuă să îi susţină financiar guvernul

Lucrurile păreau să se îmbunătăţească pentru Venezuela în 2022. După ani de guvernare autoritară şi sancţiuni economice severe, preşedintele Nicolas Maduro spunea că este de acord să depună eforturi în vederea organizării unor alegeri prezidenţiale democratice. În schimb, Casa Albă i-a acordat o salvare financiară: un permis pentru gigantul energetic american Chevron de a pompa şi exporta petrol venezuelean, relatează AP News.

Puţurile de petrol au revenit la viaţă, iar navele cisternă masive s-au întors pe coasta Venezuelei pentru a fi umplute cu ţiţei greu, dificil de rafinat, destinat Statelor Unite.

Între timp, însă, alegerile promise de Maduro nu au fost nici corecte, nici libere, iar preşedintele de lungă durată a depus jurământul în această lună pentru un al treilea mandat de şase ani, în ciuda dovezilor credibile că adversarul său a obţinut mai multe voturi. Cu toate acestea, amânarea sancţiunilor oferită de SUA „pentru a sprijini restaurarea democraţiei” ajută în continuare la umplerea vistieriei statului.

Opoziţia din Venezuela susţine că guvernul lui Maduro a câştigat miliarde de dolari din exporturile permise în urma amânării unor sancţiuni.

Casa Albă a ignorat apelurile principalei coaliţii de opoziţie, precum şi ale republicanilor şi democraţilor din Congresul SUA, de a anula un permis care reprezintă în prezent aproximativ un sfert din producţia de petrol a ţării sud-americane.

Oficiali de rang înalt ai administraţiei, la întrebările reporterilor, s-au străduit să explice de ce permisul a fost menţinut în vigoarevea, spunând doar că politica de sancţiuni faţă de Venezuela este revizuită frecvent. Preşedintele Joe Biden a declarat reporterilor săptămâna trecută că „nu are suficiente date” pentru a ajusta sancţiunile legate de petrol înainte de plecarea sa din funcţie luni.

Colacul de salvare pentru economia Venezuelei

Venezuela deţine cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume şi le-a folosit cândva pentru a alimenta cea mai puternică economie din America Latină. Însă corupţia, proasta gestionare şi eventualele sancţiuni economice ale SUA au dus la scăderea constantă a producţiei de la 3,5 milioane de barili pe zi pompaţi în 1999, când înflăcăratul Hugo Chavez a preluat puterea şi a început revoluţia sa autodescrisă socialistă, la mai puţin de 400 000 de barili pe zi în 2020.

Chevron Corp. cu sediul în California, care a investit pentru prima dată în Venezuela în anii 1920, îşi desfăşoară activitatea în această ţară prin intermediul unor societăţi mixte cu compania de stat Petroleos de Venezuela S.A., cunoscută sub numele de PDVSA.

Societăţile mixte au produs aproximativ 200.000 de barili pe zi în 2019, dar în anul următor, sancţiunile americane impuse de preşedintele de atunci Donald Trump au forţat Chevron să reducă producţia.

În 2020, când pandemia COVID-19 a contribuit la o scădere cu 30% a activităţii economice a ţării, Banca Centrală a Venezuelei a raportat o inflaţie anuală de peste 1.800 %. Pentru mulţi, scotocirea prin gunoaie în căutare de resturi alimentare sau de obiecte de valoare a devenit o activitate obişnuită.

Blocată pe pieţele mondiale de petrol de sancţiunile SUA, Venezuela şi-a vândut producţia de petrol rămasă la un preţ redus - cu aproximativ 40% sub preţul pieţei - către cumpărători precum China şi alte pieţe asiatice. A început chiar să accepte plăţi în ruble ruseşti, bunuri de schimb sau criptomonede.

"Sfântul Chevron"

Odată ce Chevron a obţinut licenţa de a exporta petrol în SUA, întreprinderile sale mixte au început rapid să producă 80.000 de barili pe zi, iar până în 2024, au depăşit producţia zilnică din 2019. Acest petrol este vândut la preţurile pieţei mondiale.

Termenii licenţei interzic Chevron să plătească direct taxe sau redevenţe guvernului venezuelean. Dar compania trimite bani către societăţile mixte, care sunt deţinute majoritar de PDVSA.

„Ceea ce face Chevron este să cumpere petrol de la societăţile mixte. Această achiziţie de petrol este cea care generează veniturile societăţilor mixte, iar aceste venituri plătesc taxe şi redevenţe guvernului venezuelean”, a declarat economistul venezuelean Francisco Rodriguez.

Nu este clar exact cum guvernul venezuelean, care a încetat să publice aproape toate datele financiare în urmă cu câţiva ani, utilizează aceste venituri. Nici guvernul şi nici Chevron nu au făcut public termenii acordului care permite revenirea companiei în Venezuela.

Chevron nu a răspuns întrebărilor adresate de The Associated Press cu privire la societăţile mixte, inclusiv la plăţile efectuate către trezoreria Venezuelei.

„Chevron îşi desfăşoară activitatea în Venezuela în conformitate cu toate legile şi reglementările aplicabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Chevron, Bill Turenne.

Economistul José Guerra, fost director de cercetare economică la Banca Centrală a Venezuelei, a declarat că impactul licenţei este parţial reflectat în rezervele valutare ale naţiunii, care au crescut cu aproximativ 1 miliard USD între februarie 2022 şi noiembrie 2024, conform datelor instituţiei. Guvernul îşi utilizează rezervele de dolari în parte pentru a menţine un curs de schimb artificial scăzut între dolarul american şi bolivarul venezuelean.

„Singura explicaţie este că Chevron exportă fără reduceri, exportă totul - cei 200.000 de barili merg în străinătate - şi asta este ceea ce alimentează rezervele. Eu îl numesc Sfântul Chevron”, a declarat Guerra.

Criticii spun că permisul nu a încurajat democraţia

Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Venezuela şi o campanie ulterioară de represiune au determinat noi apeluri de anulare a licenţelor.

„În cele din urmă, ne întrebăm, şi pe bună dreptate, de ce administraţia Biden continuă să menţină o licenţă al cărei obiectiv nu a fost atins”, a declarat Rafael de la Cruz, care este consilier al campaniei de opoziţie a lui Edmundo Gonzalez şi María Corina Machado.

El a declarat că opoziţia a estimat că guvernul lui Maduro a primit aproximativ 4 miliarde USD prin exploatarea întreprinderilor comune.

Consiliul Naţional Electoral al Venezuelei, alcătuit din loialişti ai guvernului, l-a declarat pe Maduro câştigător al alegerilor din 28 iulie la câteva ore după închiderea urnelor. Cu toate acestea, spre deosebire de scrutinele anterioare, autorităţile electorale nu au furnizat o numărătoare detaliată a voturilor, în timp ce opoziţia a colectat fişe de numărătoare de la 85% din aparatele de vot electronic care arătau că candidatul său, Gonzalez, a câştigat cu o diferenţă de peste două la unu. Experţii ONU şi Centrul Carter cu sediul în SUA, ambele invitate de guvernul lui Maduro să observe alegerile, au declarat că foile de numărătoare publicate de opoziţie sunt legitime.

„Alegerile au fost furate. Prin urmare, baza pentru orice ridicare a sancţiunilor nu există. Aşadar, de ce administraţia nu reintroduce atunci toate sancţiunile?”, a declarat Elliot Abrams, care a fost reprezentant special pentru Venezuela în timpul primului mandat al lui Trump.

Maduro continuă să se laude cu rezistenţa sa la influenţa Statelor Unite.

„Venezuela nu va fi colonizată sau dominată, nici prin diplomaţia morcovului, nici prin diplomaţia băţului. Venezuela trebuie să fie respectată”, a declarat el după depunerea jurământului la 10 ianuarie.

Sancţiunile reînnoite ar putea alimenta migraţia

Rezultatele contestate au adâncit criza socială, economică şi politică prelungită din Venezuela, care a împins milioane de persoane în sărăcie, a întârziat creşterea copiilor înfometaţi şi a determinat familii întregi să emigreze. Peste 7,7 milioane de venezueleni şi-au părăsit deja ţara natală de când Maduro a devenit preşedinte în 2013.

Rodriguez a declarat într-o analiză din decembrie că o decizie a guvernului SUA de a revoca licenţa Chevron sau de a înăspri sancţiunile „ar avea efecte vizibile asupra migraţiei”. El a estimat că mai mult de 800.000 de venezueleni ar putea emigra între 2025 şi 2029 dacă licenţa Chevron este anulată.

După învestirea lui Maduro, Biden şi-a apărat decizia de a nu înăspri sancţiunile asupra sectorului petrolier venezuelean, explicând că ideea este „încă investigată în ceea ce priveşte impactul pe care l-ar avea şi dacă ar fi sau nu doar înlocuită de Iran sau de orice altă” ţară de pe piaţa petrolului.

„Contează ce s-ar întâmpla după aceea”, a declarat el reporterilor.