SUA impune sancţiuni unui judecător de la Curtea Supremă a Braziliei implicat în procesul fostului preşedinte Bolsonaro

Preşedintele american Donald Trump şi omologul său brazilian Jair Bolsonaro participă la o conferinţă de presă la Casa Albă, în Washington, 19 martie 2019 (Chris Kleponis-Pool/Getty Images)
Redacţia
31.07.2025

Miercuri, Statele Unite au impus sancţiuni unui judecător al Curţii Supreme a Braziliei care supervizează procesul fostului preşedinte Jair Bolsonaro, acuzându-l pe magistrat că a autorizat reţineri preventive arbitrare şi a suprimat libertatea de exprimare, transmite Reuters.

Judecătorul Alexandre de Moraes prezidează procesul penal împotriva lui Bolsonaro, care a fost inculpat pentru complot în vederea organizării unei lovituri de stat pentru a răsturna rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2022 din Brazilia.

Tot miercuri, preşedintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune un tarif vamal de 50% asupra produselor braziliene, afirmând că măsura are scopul de a opri „vânătoarea de vrăjitoare” împotriva aliatului său de dreapta, Bolsonaro.

Moraes a fost sancţionat în baza Legii Globale Magnitsky, care permite SUA să impună sancţiuni economice cetăţenilor străini pe care îi consideră implicaţi în acte de corupţie sau abuzuri împotriva drepturilor omului. Secretarul de stat Marco Rubio le-a spus parlamentarilor, în iunie, că Washingtonul ia în considerare sancţiuni împotriva judecătorului.

„Alexandre de Moraes şi-a asumat rolul de judecător şi juriu într-o vânătoare de vrăjitoare ilegală împotriva cetăţenilor şi companiilor americane şi braziliene”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, într-un comunicat.

Moraes, a adăugat el, „este responsabil pentru o campanie represivă de cenzură, reţineri arbitrare care încalcă drepturile omului şi urmăriri penale politizate – inclusiv împotriva fostului preşedinte Jair Bolsonaro.”

Sancţiunile prevăd îngheţarea tuturor activelor deţinute de Moraes în SUA şi interzic cetăţenilor americani să aibă relaţii comerciale cu acesta.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea lui Moraes sau a Curţii Supreme a Braziliei.

Luna aceasta, Moraes i-a ordonat lui Bolsonaro să poarte o brăţară electronică, să evite contactul cu oficiali străini şi să nu mai folosească reţelele sociale, din cauza unor acuzaţii potrivit cărora ar fi căutat intervenţia lui Trump în procesul său de la Curtea Supremă.

Bolsonaro l-a numit pe Moraes „dictator” şi a descris cele mai recente ordine ale instanţei drept acte de „laşitate.” Fostul preşedinte a negat orice implicare într-o presupusă tentativă de lovitură de stat, dar a recunoscut că a participat la întâlniri care urmăreau inversarea rezultatului alegerilor.

Judecătorul Curţii Supreme a Braziliei, Flavio Dino, şi-a exprimat „solidaritatea personală” cu Moraes prin intermediul reţelelor sociale, afirmând că acesta „nu a făcut decât să-şi exercite funcţia într-un mod onest şi dedicat, respectând Constituţia braziliană.” Dino a remarcat că întreaga Curte a confirmat deciziile lui Moraes în urma revizuirii acestora.

Washingtonul a intensificat presiunea asupra celei mai înalte instanţe a Braziliei după cele mai recente restricţii impuse lui Bolsonaro, instituind restricţii de viză pentru Moraes, familia sa şi alţi oficiali ai Curţii.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a condamnat măsurile din 18 iulie drept „arbitrare” şi „nefondate” şi a afirmat că ingerinţa străină în sistemul judiciar este „inacceptabilă”. Liderul de stânga a declarat, într-un comunicat, că acţiunile SUA încalcă principii fundamentale de suveranitate şi respect reciproc.

Gleisi Hoffmann, membru al cabinetului lui Lula, a calificat sancţiunile suplimentare împotriva lui Moraes drept „un act violent şi arogant”, într-o postare pe reţelele sociale de miercuri, în care a exprimat „respingerea totală faţă de această nouă absurditate” din partea guvernului.

Ivar Hartmann, profesor de drept la şcoala de afaceri Insper din Sao Paulo, a declarat că sancţiunile împotriva lui Moraes ar putea determina Curtea Supremă să-şi întărească poziţia pentru a arăta că „nu vom ceda în faţa presiunii.”

El a adăugat că sancţiunile ar putea servi şi drept justificare în Washington dacă Trump va dori să revizuiască tarifele vamale impuse Braziliei.

Welber Barral, fost secretar de stat pentru comerţ în Brazilia, a spus că este dificil de apreciat dacă sancţiunile impuse în baza Legii Magnitsky – concepute pentru a combate încălcările drepturilor omului – vor avea vreun impact asupra deciziilor lui Trump privind tarifele, care sunt de obicei motivate de dezechilibre comerciale.

Brazilia este una dintre puţinele economii majore cu care SUA înregistrează un excedent comercial.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor