Statul eşuat. "Dăruieşte Viaţă" ridică un nou spital. Cetăţenii, chemaţi să se implice

Sala de Terapie Intensivă a Spitalului din Piatra Neamţ după incendiu
Sala de Terapie Intensivă a Spitalului din Piatra Neamţ după incendiu (Exploviz TV Piatra Neamt)

Zece persoane au murit în urma incendiului de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi alţi cinci din cei şase pacienţi scoşi din flăcări şi internaţi la Leţcani au încetat şi ei ulterior din viaţă. În urma incendiului ce a îndoliat 15 familii spitalul a rămas fără secţia de Terapie Intensivă. Cea existentă, afectată de incendiu, este sigilată de criminaliştii care efectuează investigaţi. Şi sigilată ar putea rămâne multă vreme, căci în România adesea anchetele complicate merg în ritm de melc, suntem o ţară unde dosare dureroase ajung în instanţă după ani...

Ce se va întâmpla între timp cu pacienţii bolnavi de Covid care au nevoie de terapie intensivă? A căror viaţă poate depinde de cât de rapid primesc ajutor de specialitate, intubare, oxigen? La cum merg lucrurile în România, probabil că aceştia ar fi trebuit transferaţi în alte localităţi, cu riscurile pe care acest lucru le ridică pentru sănătatea lor, până când statul venea cu o soluţie. Probabil în ani...

Salvarea vine din nou, şi de această dată, dinspre societatea civilă.

Conştiente că bolnavii de Covid în stare gravă din Neamţ ar putea muri fără o secţie de Terapie Intensivă unde să fie ajutaţi rapid, fondatoarele Dăruieşte Viaţă, ONG cunoscut pentru iniţiativa ridicării primului spital oncologic pentru copiii bolnavi din România, au hotărât să se implice pentru dotarea spitalului din Neamţ cu o secţie modulară de Terapie Intensivă de ultimă generaţie.

Dăruieşte Viaţă nu este la primul proiect de acest gen. Cele două fondatoare, Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu au reuşit recent să realizeze un spital modular cu 38 de paturi echipate "full option" operaţionalizat în curtea Spitalului Elias din Bucureşti. Au deci experienţă pe astfel de proiecte, ştiu cum se face şi cum să răzbească prin hăţişul birocratic astfel încât lucrurile să se desfăşoare rapid.

Noua secţie modulară de la SJ Neamţ pe care îşi propune să o realizeze Dăruieşte Viaţă va avea 18 paturi complet echipate şi va putea fi folosită 5-10 ani de acum încolo, ba chiar mai mult dacă este întreţinută corespunzător, spun iniţiatoarele proiectului. Costul noii secţii este estimat la două milioane de euro din care au fost strânşi 500.000 de euro, din donaţii. Pentru restul de bani, Dăruieşte Viaţă face apel la cetăţeni să se implice şi să doneze, să fie solidari cu oamenii din Neamţ. Căci nenorociri similare se pot întâmpla oricând şi în alte părţi şi mâine am putea fi noi cei care au nevoie de ajutor...

Despre cum a apărut iniţiativa acestui proiect, care este stadiul acestuia şi cum se pot implica cei dornici să ajute ne-a vorbit Oana Gheorghiu, una din cele două fondatoare ale Dăruieşte Viaţă.

"Imediat după ce am văzut incendiul de la Piatra Neamţ ne-am dat seama că ar trebui să facem noi ceva pentru că ştim care este ritmul şi viteza de reacţie a statului român în astfel de situaţii şi am realizat că dacă nu reuşim noi să facem asta probabil că anul viitor pe vremea aceasta ne vom uita la spitalul Judeţean Piatra Neamţ care tot nu va avea terapie intensivă. Aşa că am propus imediat Guvernului de atunci ideea aceasta, Lucrurile nu au mers atât de rapid, până am identificat cu cine ar trebui să vorbim, căci Spitalul Judeţean ţine de CJ Namţ, am discutat la spital cu un manager care în ziua în care am vorbit cu el şi-a şi dat demisia şi tot aşa... e un spital care a avut 10 manageri într-un an de zile

Dar asta a fost... ştiam că noi avem proiectul, avem metoda prin care putem să facem rapid acest proiect şi ne-am gândit că oamenii din zona respectivă au nevoie de Terapie intensivă", a explicat Oana Gheorghiu.

Întrebată la ce stadiu este proiectul, Oana Gheorghiu a explicat că deja se lucrează la amenajarea amplasamentului, că lucrările de construire vor demara imediat după obţinerea ultimului aviz şi că se doreşte ca noua secţie de ATI să fie dată în funcţiune în luna aprilie a.c.

"Am început deja lucrările la pregătirea terenului, la amenajarea amplasamentului, la îngrădirea lui, am curăţat, şi aşteptăm autorizaţia de construire, am depus toată documentaţia, am obţinut 3 din cele 4 avize, al patrulea este ISU care a avut unele observaţii pe proiectul nostru, am modificat documentaţia, am trimis-o ieri, sperăm că va merge cu rapiditate pentru ca săptămâna viitoare să depunem pentru autorizare de construire. Am discutat şi cu Primăria din Piatra Neamţ care ne-a promis susţinere. Imediat ce iese autorizaţia de construire, ne şi apucăm de turnat fundaţia, noi avem echipa în teren, face lucrările de organizare de şantier.

Faţă de spitalul de la Elias avem câteva provocări, pentru că e un teren în pantă, e chiar la poalele munţilor, vom avea nişte costuri mai mari pe partea de fundaţie pentru că trebuie să facem o aducere la nivel. Nu am putut pune această secţie foarte aproape de spital pentru că au un proiect european de construire a unei unităţi de primiri urgenţe şi terenul trebuie să fie liber căci proiectul ar putea să înceapă anul acesta

Spitalul pe care îl construim noi nu este unul temporar, nu este unul care va funcţiona doar câteva luni pentru că îl facem la nişte standarde cu adevărat din zilele noastre, va putea fi folosit 5, 10 ani poate şi mai mult dacă e bine îngrijit şi instalaţiile beneficiază de service-are periodică.

Noi estimăm că va fi gata în aprilie, ne străduim să fie gata mai repede dar depindem de nişte echipamente şi instalaţii care se produc din momentul în care noi am plasat comenzile şi pentru care procesul de fabricaţie e unul care durează... Dar undeva în luna aprilie noi vrem să fie gata”, a declarat Oana Gheorghiu pentru Epoch Times.

Chestionată cât costă proiectul şi cu ce bani va fi realizat, fondatoarea Dăruieşte Viaţă a avansat suma de 2.000.000 de euro şi a lansat un apel la implicare către toţi românii.

"Proiectul este estimat la două milioane de euro, s-ar putea să mai crească puţin date fiind condiţiile din teren, faţă de Spitalul Elias trebuie să construim o staţie separată de oxigen, cea existentă în spital nu face faţă şi oricum e prea departe, ar trebui trase conducte prin curtea spitalului ceea ce nu e de dorit. Banii sunt doar din donaţii şi sponsorizări, am strâns până acum doar 500.000 de euro şi aşteptăm foarte tare implicarea celor din Moldova, dar nu numai. Pentru că în orice colţ de ţară se poate întâmpla la un moment dat o astfel de nenorocire şi atunci cred că e bine să fim solidari şi aproape unul de altul. Oamenii pot să doneze prin SMS la 8826, cu mesajul NEAMT, pe site-ul nostru găsesc toate modalităţile de donaţie, avem şi o campanie de strângere de fonduri pe Facebook, împreună pentru Moldova se numeşte, iar firmele pot să facă sponsorizări.

Secţia are 18 paturi de terapie intensivă complet echipate cu toate instalaţiile necesare, şi va putea fi folosită pe termen lung. Dacă secţia de ATI a SJ Neamţ va putea fi refăcută la un moment dat, deşi acum se află sub sechestru, pentru că e o anchetă penală în curs şi nu poate fi scoasă de sub sechestru, acest spital va putea fi folosit pentru orice altă secţie, mai ales că spitalul din Neamţ e foarte vechi, are nevoie de renovare aşa că această secţie va putea fi folosită ca spital tampon, pentru renovări”, a declarat Oana Gheorghiu.

Întrebată cum vede faptul că din nou a fost nevoie ca societatea civilă să intervină şi să salvează situaţia în locul statului care colectează bani grei de la cetăţeni pentru sănătate şi dacă în opinia ei statul român poate în acest moment să le asigure cetăţenilor români dreptul la sănătate sau a eşuat, Oana Gheorghiu a răspuns:

"După cum prea bine ştim cu toţii, în acest moment statul nu prea poate să asigure dreptul constituţional la sănătate. Trăim cu toţii în ţara asta în care ştim cu toţii cât de greu este să beneficiezi de nişte servicii medicale în condiţii medicale, nu vorbim de top... Statul român cred că ar trebui să înveţe de la noi, chiar dacă sună cumva poate arogant, dar nu e deloc arogant nu asta vreau să transmit ci că ştim, am învăţat în timp să facem nişte lucruri şi că statul român ar trebui să înveţe să se folosească de ceea ce noi ştim să facem şi facem bine, şi mai aştept... eu am zis că anul asta ar trebui să fie anul parteneriatului între stat şi societatea civilă. Nu este încă, sper însă să înţeleagă administraţia centrală şi cele locale ca acest parteneriat nu ar face decât să ne fie mai bine nouă tuturor, inclusiv autorităţilor. Din păcate în acest moment există o reticenţă în a lucra cu societatea civilă, sperăm să o depăşească statul."

Întrebată dacă a încercat să iniţieze discuţii cu noul ministru al sănătăţii pe acest subiect, fondatoarea Dăruieşte Viaţă şi-a exprimat speranţa că după încheierea vaccinărilor anti-Covid va putea demara cu acesta discuţii pe termen lung.

„Cu Vlad Voiculescu am discutat înainte de a fi ministru, acum cred că e într-o situaţie complexă şi dificilă cu pandemia. Sper ca, după ce se liniştesc lucrurile cu vaccinarea covid, să putem să ne aşezăm la o masă să discutăm o discuţie pe termen lung.

La Neamţ nu MS gestionează lucrurile ci Consilul Judeţean cu care am semnat un parteneriat, parteneriatul constă în faptul că ne dau voie să ne facem treaba. Nu ajută cu niciun ban, dar nici nu le-am cerut, pentru că procedurile la stat sunt complicate şi cred că e nevoie de o schimbare de legislaţie să mai relaxeze lucrurile. Avem o legislaţie foarte restrictivă teoretic ca să prevină furturile dar iată că ea nu îşi îndeplineşte rolul, furturile tot au fost, înseamnă că undeva greşim. Legislaţia trebuie să fie mai flexibilă, ea nu a prevenit hoţia în schimb a făcut rău limitând posibilitatea de a acţiona rapid în alte situaţii şi a tărăgănat proiecte.

Până acum parteneriatul cu statul a însemnat că statul român ne-a dat voie să facem lucruri, uneori am avut şi situaţii în care a încercat să ne pună beţe în roate. Ne referim la Sorina Pintea, la fostul primar al Capitalei, la fostul guvern PSD, nu mai suntem în aceeaşi fază.

Parteneriatul în domeniul sănătăţii cu societatea civilă este unul benefic, sunt ţări, precum Olanda, unde acesta funcţionează foarte bine pentru cetăţeni”, a concluzionat Oana Gheorghiu.