"Statul de drept sub asalt!" Societatea civilă acuză coaliţia la putere că pregăteşte un pachet distructiv de legi

Mai multe ONG-uri, activişti de mediu, jurnalişti trag un puternic semnal de alarmă, avertizând că politicienii la putere pregătesc legi şi OUG-uri care, practic, vor face praf România. Mai exact, cadrul legislativ la care se lucrează va permite distrugerea mediului, asta în timp ce cetăţenii vor fi lăsaţi fără pârghii pentru a-şi apăra drepturile fundamentale şi patrimoniul natural. Practic, noile iniţiative legislative sunt menite să readucă România pe calea dictaturii, susţin reprezentanţii societăţii civile.

În plus, politicul, ajutat de presă plătită, promovează propagandă de tip naţionalist-sovietică, menită să discrediteze apărarea oamenilor împotriva abuzurilor clasei politice.

Redăm integral comunicatul societăţii civile precum şi lista semnatarilor:

"Am serbat recent un număr frumos de ani de la Marea Unire, 104 ani, şi 33 de ani de la căderea comunismului. Ani grei, din care jumătate sub război şi dictatură. Statul de drept a cunoscut o evoluţie firavă în perioada interbelică şi în ultimii treizeci de ani. Astăzi, sărbătoarea naţională este tristă. Democraţia din România se află sub cel mai mare asalt din 1945 încoace. O serie de legi şi de măsuri guvernamentale ştirbesc evoluţia şi speranţa noastră în unitate şi dreptate. (...)

Astfel, vedem că încă suntem ameninţaţi de 'agenturilii străine' ale lui Ceauşescu din 1989, atunci când societatea civilă este acuzată că este plătită 'din afară' de persoane obscure. Atât Ceauşescu, cât şi reprezentanţii politici de astăzi care fac asemenea acuzaţii, manifestă o propagandă de sorginte naţionalist – sovietică, menită să discrediteze apărarea oamenilor împotriva abuzurilor clasei politice.

Construcţia de campanii mediatice în presă cumpărată, care conţin astfel de atacuri împotriva societăţii civile, s-a concretizat în proiecte de legi specifice prin care practic se interzice dreptul cetăţenilor de a se apăra în faţa instanţei de judecată, practic de a-şi apăra drepturile fundamentale şi patrimoniul natural.

Legislaţia precizată mai jos va înlătura practic orice integrare a normelor de mediu în politicile sectoriale, încălcând principiul precauţiei în luarea deciziei şi principiul dezvoltării durabile, principii fundamentale ale Uniunii Europene instituite prin Tratatele sale, care au prioritate în faţa dreptului naţional conform art. 148 din Constituţie. Dar cel mai grav este că patrimoniul natural şi bunăstarea oamenilor vor avea de suferit şi nu vor mai putea fi apărate în instanţă.

Astfel:

Cea mai recentă propunere legislativă menită să readucă România pe calea dictaturii este BL 758/2022, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, proiect semnat de un număr mare de reprezentanţi PNL, practic interzice accesul în instanţă al ONG-urilor, încălcând tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, încălcând dreptul de acces la justiţie prevăzut de Constituţia României şi de Convenţia de la Aarhus. Cele mai nocive prevederi se referă la depunerea unei cauţiuni de 1% din valoarea contestată dar nu mai mult de 50.000 de lei, instituirea unei răspunderi patrimoniale a membrilor Consiliului Director. Prevederile se aplică retroactiv şi litigiilor în curs. Proiectul de lege aşteaptă dezbateri în comisiile parlamentare.

Pl-x nr. 317/2022 şi la Senat cu nr. L679/2022, privind pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, pentru modificarea şi completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului şi pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, prin care se reglementează o obligaţia imposibilă pentru societatea civilă de a acţiona în instanţă atunci când sunt emise acte ilegale. Astfel, sunt reglementate termene de decădere şi de prescripţie care curg indiferent dacă persoanele prejudiciate iau cunoştinţă de conţinutul ilicit al autorizaţiilor de construire, instituindu-se prezumţia că simpla listare a numărului unei autorizaţii pe pagina unei primării (şi avem peste 3000 de primării plus consilii judeţene cu competenţa de a emite autorizaţii de construire) face dovada luării la cunoştinţă a motivelor de nelegalitate. În mod evident, obligaţia impusă societăţii civile este imposibilă şi de natură să înlăture accesul la justiţie, fiind permisă aplicarea unei obligaţii imposibile, lovită de nulitate conform principiilor generale de drept (Impossibilium nulla obligaţio est).

Ordinul nr. 1679/2022 pentru aprobarea procedurii privind redirecţionarea impozitului pe profit conform căruia ANAF verifică dacă organizaţiile non-guvernamentale respectă legislaţia şi decide dacă pot primi sponsorizările oferite de firme prin redirecţionarea unui procent din impozitul pe profit.

Mai mult decât atât, au devenit încă de anul trecut deductibile către Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte. În mod evident, sporirea controlului de stat asupra finanţării ONG urilor şi decizia statului cu privire la cauzele care primesc sumele redirecţionate vor priva de fonduri ONG urile de mediu care contestă chiar proiecte de stat vătămătoare. În acelaşi timp, ONG urile mici din sfera serviciilor sociale nu vor mai beneficia de finanţări, pentru că firmele vor prefera să îşi deducă sumele de bani şi se vor îndrepta numai către ONG urile pentru care este oferit acest mecanism. Aceste prevederi sunt discriminatorii şi de natură să încalce principiile statului de drept şi independenţa ONG urilor.

Distrugerea apelor de suprafaţă

Guvernul a emis un proiect de OUG pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă. Proiectul nu a fost încă discutat în Guvern, este semnat deja de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor. Alte două proiecte de legi au fost depuse în Parlament şi se află în curs de dezbatere în comisii: B711/07.11.2022 cu avize negative de la Consiliul Legislativ şi de la CES şi 712/07.11.2022.

Aceste proiecte vor distruge reţeaua Natura 2000 din România, afectând în mod iremediabil 24 de Site-uri Natura 2000, râuri, păduri, habitate protejate la nivel prioritar, fără evaluări de mediu, în temeiul unei decizii politice în beneficiul unei companii de stat, pentru producţia unei cantităţi de energie inexistentă, nefiind realizat un studiu actual raportat la debitul de astăzi al râurilor şi la necesarul de apă care să rămână neutilizat pentru supravieţuirea speciilor. La indicatorii din anii 80, aceste râuri ar dispărea cu totul având în vedere reducerea drastică a debitelor în ultimii 30 de ani.

În acelaşi timp, Ministerul Mediului a propus o OUG prin care se înlătură obligaţiile privind evaluarea impactului lucrărilor hidrotehnice asupra corpurilor de apă (inclusiv poduri şi hidrocentrale), nemaifiind obligatoriu avizul de gospodărire al apelor înainte de începerea lucrărilor, faptă care până acum era reglementată ca infracţiune. Această modificare vine după ce mai multe lucrări hidrotehnice realizate fără aviz de gospodărire a apelor au fost identificate (peste 700 de poduri), fiind formulate şi sesizări la Comisia Europeană. În acelaşi sens, BP910/2022, aflată în dezbatere la Senat ca a doua cameră sesizată.

PL 489/2022 – privind completarea art 33 al Lg apelor nr 107/1996, adoptată de Senat şi trimisă la Camera Deputaţilor – prin care dreptul de exploatare al balastierelor se va da direct de către ANRM prin emiterea permiselor de exploatare cu excluderea ANAR din procedură şi a obligaţiei de a deţine licenţă de exploatare. Această modificare vine după ce mai multe exploatări fără licenţe au fost identificate.

OUG 140/2022 privind licenţa industrială unică, prin care se prevăd termene de emitere a actelor de reglementare de mediu care nu permit realizarea procedurilor coerente de evaluare a impactului asupra mediului, fiind aplicabilă în toate domeniile, inclusiv pentru cele prevăzute de Anexele 1 şi 2 ale Directivei EIA transpusă prin Lg 292/2018.

Simplificarea procedurilor privind viza anuală a autorizaţiei de mediu şi a autorizaţiei integrate de mediu. Aceste proceduri, deja realizate fără transparenţă şi fără consultare publică, cu încălcarea Convenţiei de la Aarhus, vor fi simplificate până la a deveni simple formalităţi, fără a fi luate în considerare probleme de mediu semnalate. De altfel, în condiţiile noii legislaţii propuse pentru ONG uri, nici nu va mai avea cine să le semnaleze.

Propunere de modificare a Lg 350/2001 şi pentru completarea Lg 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, prin care se urmăreşte acordarea dreptului de construire în lipsa documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru lucrări de construire a capacităţilor de producţie şi stocare a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor, inclusiv staţii de transformare, cabluri şi instalaţii pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public.

Legislaţie care priveşte vânătoarea de specii protejate:

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind metodele de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi legea sa de aprobare. Aceasta permite vânătoarea urşilor inclusiv în extravilan, fără intervenţia şi supravegherea autorităţilor de mediu, cu motivaţia că ar fi vorba de urşi agresivi. O astfel de măsură vine în ciuda faptului că Guvernul României nu a făcut nimic pentru implementarea Planului privind conservarea speciei de urşi în România, plan adoptat prin Ordinul 625/2018, care prevedea şi măsuri coerente de gestionarea a urşilor agresivi.

Vânătoarea unui număr mare de specii protejate: modificări ale legii vânătorii nr 407/2006 fără respectarea Directivelor habitate şi păsări şi adoptarea unui număr mare de derogări pentru anumite specii: cocoşi de munte, Ordinul 2482/2022, pentru mai multe specii de păsări Ordinul 165/2022, Ordinul 2359/2022, legalizarea capcanelor Ordinul 2802/2022. De asemenea, ordinul 1571/2022, care priveşte aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, ale cărui anexe nu sunt publice.

Nu în ultimul rând, legile justiţiei. Nu creează premisele unei justiţii independente, în condiţiile în care numărul de magistraţi şi de personal auxiliar este în continuă scădere, lipsa de specializări şi încărcătura foarte mare generând probleme de administrare şi gestionare corectă a cauzelor aflate pe rol.

Pe această cale, având în vedere îngrijorarea manifestată atât de ONG urile naţionale cât şi internaţionale, semnatare ale scrisorii, solicităm Parlamentului României, Guvernului României, Preşedintelui Klaus Iohannis, să îşi respecte angajamentele asumate faţă de poporul român şi faţă de Uniunea Europeană.

Prezenta scrisoare este în continuare deschisă spre semnare persoanelor interesate începând de astăzi, data lansării, 13 decembrie 2022 şi până la respingerea sau modificarea tuturor acestor proiecte de lege nocive şi care distrug statul de drept în România."

Semnatari

1 Cătălina Rădulescu, Avocat de mediu

2 Diana Voicu, Iniţiativa România

3 Vlad Popescu, Bankwatch

4 Raluca Nicolae, Asociaţia Agent Green

6 Dan Trifu, Fundaţia Eco-Civica

7 Alina Afle, Greenpeace CEE România

8 János MÁRK-NAGY, Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare

9 Gabriel Păun, Animals International

10 Alina Florescu, Asociaţia TSP

11 Oana Neneciu, Asociaţia Ecopolis

12 Claudiu DUMITRU, Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor

13 Matei Rădăcină, Fundaţia Valea Bistriţei

14 Angi Şerban, Corupţia Ucide

15 Paul Iacobaş, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor

16 Dr. Ing. Emil Cătălin Şchiopu, Expert tehnic judiciar în Ecologie şi Protecţia Mediului, BLET Gorj

17 Roxana Pencea, Declic

18 Gabriel Schwadererm Euronatur

19 Elena Rastei, Zero Waste Romania

20 Bogdan Barbu, Grupul de Mediu

21 Cătălin Doşcaş, Jurnalist de Mediu / Grupul de Mediu

22. Dănuţ Stanciu, Asociaţia Preocupaţi de Viitor