"Statul dă cu o mână şi ia cu cealaltă - Ce spune un analist financiar despre creşterea salariului minim de la 1 ianuarie

Ideea unei noi creşteri a salariului minim de la 1 ianuarie 2027, la doar şase luni după ultima majorare, spune mai mult despre felul în care se fac politicile economice în România decât despre grija pentru salariaţi, a atras atenţia, marţi, analistul financiar Adrian Negrescu.

"Salariul minim brut a urcat de la 1 iulie de la 4.050 la 4.325 de lei, după ce creşterea programată iniţial pentru începutul anului a fost amânată. Acum, sindicatele cer 5.000 de lei de la 1 ianuarie, adică încă 15,6%. Două decizii majore privind costul muncii, la distanţă de jumătate de an, sunt dovada cea mai clară că statul român nu are o strategie, ci doar reacţii. Nimeni nu contestă că salariaţii cu venituri mici trec printr-o perioadă extrem de grea. Inflaţia a mâncat puterea de cumpărare 14 luni la rând, iar chiriile, energia şi alimentele s-au scumpit mai repede decât veniturile. Problema nu este dacă salariul minim trebuie să crească, ci cum şi când. O economie sănătoasă are nevoie de reguli cunoscute din timp, nu de anunţuri făcute cu două luni înainte de aplicare, după negocieri politice de ultim moment", a precizat Adrian Negrescu.

Analistul a explicat că, pentru firme, mai ales pentru cele mici şi mijlocii, predictibilitatea contează la fel de mult ca nivelul taxelor.

"Bugetele pentru anul viitor se fac acum, în noiembrie. Un antreprenor din comerţ, din industria alimentară sau din servicii nu ştie astăzi cât îl va costa un angajat din ianuarie. Nu ştie dacă salariul minim va fi 4.325, 4.700 sau 5.000 de lei, şi nici dacă suma neimpozabilă se mai păstrează. Fără aceste informaţii, cel mai prudent lucru pe care îl poate face este să amâne angajările şi investiţiile. Exact asta vedem deja în datele INS: managerii din industria prelucrătoare, construcţii şi servicii anticipează reduceri de personal în următoarele luni", a punctat Adrian Negrescu.

Potrivit analistului, calendarul ales nu putea fi mai prost.

"Economia iese greu dintr-o contracţie, comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului, iar statul pregăteşte pentru 2027 o nouă ajustare bugetară de până la 1% din PIB. O creştere bruscă a costului muncii în acest context riscă să împingă o parte din salariaţi spre munca la negru sau spre normă parţială pe hârtie. Iar firmele care nu pot transfera costurile în preţuri vor ajunge să-şi restrângă activitatea. Ce se dă salariaţilor pe fluturaş se poate pierde rapid prin locuri de muncă mai puţine", a continuat Adrian Negrescu.

Şi mai ilustrativ este, conform analistului, felul în care statul dă cu o mână şi ia cu cealaltă.

"La creşterea din iulie, salariul minim brut a urcat cu aproape 7%, dar netul doar cu 4,9%, pentru ca suma lunară scutită de taxe a fost redusă în acelaşi timp de la 300 la 200 de lei. Angajatorul a plătit în plus 284 de lei pe lună pentru fiecare salariat, dar angajatul a primit în mână doar 125 de lei în plus. Diferenţa a ajuns la buget. Dacă statul vrea cu adevărat să crească veniturile celor mai prost plătiţi, cea mai eficientă soluţie este să le reducă taxarea, nu să majoreze costul total al firmelor", a afirmat Adrian Negrescu.

Din perspectiva expertului, România are nevoie de o regulă clară şi stabilă pentru salariul minim, aplicată o singură dată pe an, anunţată cu cel puţin şase luni înainte şi legată de indicatori economici obiectivi: salariul mediu, productivitatea şi inflaţia.

"Această regulă trebuie respectată indiferent de calendarul politic şi de negocierile de moment. Doar aşa angajaţii pot avea încredere că veniturile lor vor ţine pasul cu preţurile, iar angajatorii îşi pot planifica investiţiile. Relansarea economiei nu se face prin decizii luate de la o lună la alta, ci prin predictibilitate. Iar la acest capitol, statul român continuă să rămână repetent", a adăugat Adrian Negrescu.