Expert de la Oxford: Speranţa lui Nicuşor Dan e să construiască o nouă mişcare, un "AUR cu faţă umană". DAR... / Jocul de scorpion într-un borcan
Corneliu Bjola, profesor de diplomaţie digitală la Oxford, a vorbit, într-o intervenţie la Digi24, despre "greaua moştenire" invocată de social-democraţii ajunşi din nou la butoanele puterii din Palatul Victoria după plecarea lui Ilie Bolojan, discuţia care vizează creşterea pensiilor, precum şi despre colaborarea dintre preşedintele Nicuşor Dan şi şeful PSD Sorin Grindeanu.
În viziunea sa, Guvernul PSD-Luca Niculescu ar putea rezista până în 2028, pentru că Nicuşor Dan depinde foarte multe de parteneriatul cu PSD care îi oferă "o anumită imunitate la suspendare". În tot acest tablou, premierul Luca Niculescu funcţionează, spune expertul, ca un mediator între Cotroceni şi PSD.
Redăm mai jos intervenţia profesor de la Oxford.
Jurnalist: Avem această dispută şi întrebarea este cât va mai ţine ea? Cât va mai trage PSD de toată povestea asta? PSD şi AUR sunt în tandem aici. Despre faptul că Bolojan a ascuns adevărata criză bugetară, asta este teza celor două partide. Între timp, dacă banii ăştia nu există şi banii sunt mult mai puţini decât ne-a spus Bolojan, de unde vin banii pentru măsurile sociale pe care guvernul vrea să le ia?
Corneliu Bjola: Aş începe, răspunzând la întrebarea dumneavoastră, cu o poveste pentru domnul Sabin Orcan. Spuneaţi dumneavoastră că undeva, la companiile de stat, se va face ceva. Nu se va întâmpla nimic, absolut nimic. Ăsta este motivul pentru care s-a început cu această discuţie despre pensii.
De când particip la televiziuni de cinci, şase, şapte ani, mi se pare că e Ziua Cârtiţei. Din nou despre pensii. În 2024, toată dezbaterea despre pensii, în 2022, toată dezbaterea despre pensii, din nou, asta despre pensii. Ca şi când toată menirea statului român e să plătească pensii. Pensii speciale, pensii mai mici, pensii mai mari. Totul se învârte în jurul acestui subiect. De ce se învârte în jurul acestui subiect? Pentru că este o mită electorală, domnul Sabin Orcan. Este modul în care PSD-ul, în momentul de faţă, dar şi alte partide în trecut, se foloseau de acest instrument să cumpere electoratul. Vedeţi? Vă dăm şi vouă ceva. Acum închideţi ochii. Pentru că noi închidem lumina. Unde închidem lumina? În cămară.
Deci asta este problemă cu aceste... Nu spun că întotdeauna s-a discutat despre oamenii cu două mii de lei pensie, care, într-adevăr... Am văzut şi noi un studiu pe baza căruia să putem face o astfel de judecată? Întotdeauna se prezintă această situaţie că sunt foarte mulţi, într-un mod foarte critic, şi s-ar putea să existe, nu neg acest lucru, dar ce aflăm ulterior? Că sunt pensii de 5.000 de euro, că sunt pensii de 10.000 de euro, că companiile de stat cheltuie de nu au aer, da?
După care apare subiectul: trebuie să ne focalizăm pe pensii, pentru că asta e menirea statului român. Menirea statului român: se confrunta cu nişte drone. Menirea statului român: banii din Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai puţini. Trebuie să găseşti un nou model de parteneriat economic. Menirea statului român: întrevedem ce se întâmplă cu o lume în schimbare, nu? Menirea statului român: despre tineri, cine vorbeşte? Că în toate statele europene, în momentul de faţă, este această problemă de accesibilitate. Tinerii parcă nu există în societatea românească. Din când în când li se mai aruncă câte o vorbă bună: „Veniţi, că veţi avea grijă, vom avea grijă de voi”.
Deci este o mită electorală şi această mită electorală vine exact după... Are o logică, nu? Nu gaura de care se vorbea săptămâna trecută. Pentru ca această mită electorală trebuie să vină cu nişte bani. Bani care nu sunt contorizaţi. Banii ăştia vor fi împrumutaţi. Banii ăştia vor face din o situaţie grea şi mai grea. E foarte clar acest lucru, că trebuie să te împrumuţi la dobânzi mai mari. Cine va fi ţap ispăşitor? Bineînţeles, cel cu groapa, domnul Bolojan. Deci faptul că săptămâna trecută s-a început cu moştenirea grea, care era destul de predictibilă, nu? Iar e o logică de a găsi şi a asocia eventuale eşecuri, mă refer pe partea financiară, cu cei care au fost înainte.
Dar să nu uităm. Deficitul bugetar, chiar recunoscut de domnul Nazare în rectificare, a scăzut anul ăsta faţă de anul trecut. Deci, în sensul că a fost un progres. Deci toată această minciună înveşmântată în tot felul de statistici nu rezista la... nu? Poziţionarea guvernului actual.
Dar, ca să spunem cum spuneam, problema pensiilor este absolut siderantă, cu tot statul român se învârte în fiecare an în jurul acestui subiect şi se pare că nu are nicio soluţie, dar în fiecare an situaţia devine din ce în ce mai dificilă din punct de vedere economic.
Jurnalist: S-ar putea, că s-a mai pus această problemă, să ajungem în situaţia... Cât de mare e pericolul în analiza noastră? Să ajungem în situaţia ca marilor consumatori să le fie întreruptă furnizarea de gaze şi electricitate, pentru că nu o să mai putem asigura consumul pentru populaţie.
Corneliu Bjola: Bun, în cazul ăsta ar trebui să vorbim pe date şi asta ar trebui să se bazeze şi pe studii oficiale. Sunt statistici oficiale care să fie furnizate, dar, în acest context, ceea ce mă uimeşte de multe ori la declaraţiile oficialilor români este următorul lucru. Mesajele vin ca diagnostic de tipul „starea vremii”. Mâine va ploua, luaţi-vă o umbrelă, poimâine va fi soare, lăsaţi umbrela acasă.
Bun, dar, deşi nu sunt în platou la televiziune, nu sunt pe Zoom ca mine, sunt într-o poziţie de decizie. Mesajul „starea vremii” nu ne încântă foarte mult. Adică, da, foarte bine, aflăm, e o situaţie care va creşte, trebuie să ne pregătim, economisim nişte bani din dreapta în stânga, am înţeles mesajul.
Dar mai departe, ce se întâmplă? Care este strategia? Apropo, de ce spuneaţi dumneavoastră. În martie 2025 va fi din nou starea vremii? Mâine va ploua şi mai tare. Staţi puţin, deci. Care este planul? Unde este strategia? Ce vreţi să faceţi? Cum vrem să pregătim o situaţie care să se deterioreze din punct de vedere energetic? Care sunt sursele alternative? Asta te aştepţi de la nişte oficiali, care să vină şi cu nişte idei, să le pună spre consultare, poate cu alte forţe politice, să concluzioneze un consens. Deci ăsta este modelul, nu? Că asta, cu starea vremii, oricine putea face, nu?
Nu trebuie să fii ministru, nu trebuie să fii secretar de stat. Sunt locuri foarte bune la piaţă, unde se pun castraveţi..., în sfârşit, alte produse care n-au nevoie de genul ăsta de competenţă. Te-ai dus într-o poziţie înaltă, în momentul respectiv, tu ai un aparat de stat care nu vine numai cu starea vremii, vine cu nişte idei, vine cu nişte soluţii. Şi aici cred că trebuie pusă presiune mai mare, a ridicat puţin şi ştacheta, pentru că nu puteai repeta genul ăsta de mesaje la fiecare trei luni.
Şi aceste planuri trebuie foarte bine clarificate, pentru că altfel, într-adevăr, situaţia se va degrada şi ţapul ispăşitor va fi din nou găsit. În sfârşit, ştim modelul de strategie politică.
Jurnalist: Suntem în situaţia în care Luca Niculescu să aibă mai multă putere în guvern din pricina relaţiei cu preşedintele decât au miniştrii PSD, care sunt, într-adevăr, majoritari?
Corneliu Bjola: Aici este toată cheia, pentru că, într-adevăr, este un mediator. Dar mediator între cine şi cine? Şi cred că cheia este mediator între Grindeanu şi Nicuşor Dan. Sunt cele două forţe care acţionează în acest parteneriat şi este un parteneriat, o coaliţie, să spunem, destul de instabilă. Eu cred că sunt şanse să rămână oarecum stabilă, cum spunea, până în 2028. De ce? Pentru că, în momentul de faţă, preşedintele a obţinut ceva. A obţinut o anumită imunitate la suspendare.
Dacă se ajunge la suspendare, Nicuşor Dan, istoric, nu va mai câştiga nimic. Va pierde cu răsunet. 15%, dacă ia... Deci, în momentul acesta, depinde foarte mult de acest parteneriat cu PSD, pentru că AUR nu are suficiente voturi în Parlament să iniţieze o moţiune de suspendare a preşedintelui. Ăsta este jocul, să spunem, de scorpion într-un borcan şi în care domnul Niculescu va interveni. Asta îţi explică oarecum şi aroganţa cu care lista de miniştri a fost servită domnului Niculescu. Ştiind că nu va fi prea mare rezistenţă din partea, probabil, a preşedintelui. Şi va continua în acest lucru, din partea domnului Grindeanu. Este o relaţie destul de toxică, dar pe care domnul preşedinte speră să o reverseze la un moment dat.
Speranţa sa este să construiască o mişcare, să spunem, AUR cu faţă umană. Naţionalismul sănătos, pe care încearcă prin... la evenimentul PNŢ... Şi speră că această mişcare îi va da o anumită pârghie. Eu cred că se înşală. În momentul de faţă, orice asociere cu preşedintele s-ar putea să fie toxică pentru acea formaţiune.
Domnul Luca Niculescu, aici se află într-o astfel de situaţie, în care trebuie să negocieze două forţe cu agende oarecum diferite. Şi e foarte important de văzut în ce măsură acest lucru va reuşi, având în vedere că mai este un actor care acum devine important.
Mă refer la faptul că AUR până acum era singurul în opoziţie, avea câmpul gol, făcea tot felul de show-uri, dar acum a apărut o forţă care, dacă reuşeşte să alinieze tensiunile interne, mă refer la PNL şi la USR, încă nu este foarte clar dacă acest lucru se va întâmpla, poate deveni o forţă extraordinar de redutabilă pentru 2028, împreună sau separat.
Deci jocul s-a schimbat din punctul său de vedere şi Luca Niculescu este adevăratul mediator între Grindeanu şi Nicuşor, fiecare oarecum cu agende diferite.
