Ministerul de Finanţe a publicat raportul cerut de PSD privind deficitul bugetar. Cifrele îi dau dreptate lui Bolojan şi contrazic propaganda PSD

Ministerul Finanţelor a publicat marţi raportul privind execuţia bugetară pe trimestrul al treilea din 2026, document solicitat de PSD în contextul disputelor privind situaţia finanţelor publice.

Potrivit raportului, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni, de la 5,31% în perioada similară a anului trecut, în timp ce investiţiile publice au crescut cu 48,6%. Ministerul avertizează însă că atingerea ţintei de deficit de 6,2% din PIB depinde de încasarea fondurilor europene din PNRR, scrie Mediafax.

Documentul publicat de Ministerul Finanţelor prezintă execuţia bugetului general consolidat în perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial şi cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Astfel, conform documentului, în perioada iulie–septembrie 2026, investiţiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, adică 2,33% din PIB, faţă de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creştere de aproximativ 15,6 miliarde de lei.

În aceeaşi perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În acelaşi timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, faţă de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ţinta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menţinută în urma primei rectificări bugetare, arată raportul.

Deficitul bugetar, mai mic cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru.

Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menţinut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, faţă de 1,72% în trimestrul III 2025), în condiţiile în care investiţiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.

Faţă de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluţie determinată de cheltuielile pentru investiţii ( 15,6 miliarde de lei) şi de costul datoriei publice (dobânzi 6,5 miliarde de lei).

Cheltuielile de funcţionare – personal, asistenţă socială, bunuri şi servicii – au crescut cu doar 1,8% ( 2,3 miliarde de lei) – sub rata inflaţiei – şi s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3%.

Cumulat, în primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.

Raportul prezentat de Ministerul Finanţelor arată că evoluţia confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ţinta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menţinută prin prima rectificare bugetară.

Investiţiile publice au crescut cu 48,6%

Ministerul Finanţelor arată că, în trimestrul III, plăţile pentru proiecte finanţate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025.

Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la proiectele finanţate din granturi PNRR, pentru care s-au plătit cu 7,52 miliarde de lei mai mult, şi la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei. Distinct, plăţile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.

În ansamblu, investiţiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% faţă de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.

În trimestrul III, plăţile pentru proiectele finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, faţă de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025.

Creşterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din creşterea investiţiilor publice. Aceste plăţi includ şi componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată şi contribuţia naţională –, care nu face obiectul rambursării de către Comisia Europeană.

„În execuţia anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăţi, şi veniturile corespunzătoare din granturile aferente investiţiilor şi reformelor finanţate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcţie de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 şi nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente PNRR”, se arată în raport.

În primele nouă luni, investiţiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanţat circa două treimi (65,6%) din investiţiile publice realizate în această perioadă.

Veniturile, peste nivelul programat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, faţă de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial.

Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferenţa dintre acest ritm de creştere şi cel al veniturilor totale reflectă dinamica mai accentuată a încasărilor din fonduri europene.

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei – într-un ritm de peste şase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcţionare – şi au depăşit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) şi din impozitul pe profit (104,1%).

Cea mai mare contribuţie a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creştere cu 8,65 miliarde de lei ( 24,4%).

Evoluţia reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% şi modificarea cotelor reduse în 2025. Începând cu luna august, baza de comparaţie include deja efectele modificărilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creştere a încasărilor din TVA se va modera treptat.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuţiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creştere cu 6,2%, pe fondul evoluţiei salariilor şi al modificărilor privind contribuţiile de sănătate, situându-se însă sub nivelul programat (96,3%), în condiţiile unei dinamici a fondului de salarii ( 3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului ( 5,5%).

Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, şi s-au situat la 94,4% din program.

Ministrul Finanţelor: „Ultimul trimestru este decisiv”

„Execuţia la nouă luni arată că direcţia este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investiţiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ţinta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.