SUA acuză flotila umanitară pentru Gaza de legături cu Hamas şi impune sancţiuni organizatorilor

Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a patru activişti implicaţi în misiuni maritime care încearcă să spargă blocada de 19 ani impusă de Israel asupra Fâşiei Gaza, unde trăiesc 2,3 milioane de oameni, majoritatea strămutaţi de războiul genocidar purtat de Israel în enclavă.

Sancţiunile au fost anunţate marţi, după ce cel puţin 430 de activişti au fost răpiţi în timpul interceptării de către Israel a unor nave cu ajutoare care se îndreptau spre Gaza, teritoriu afectat de lipsuri de alimente şi alte produse esenţiale din cauza restricţiilor israeliene privind livrările de ajutor.

Washingtonul i-a acuzat pe organizatorii flotilei, fără a prezenta public dovezi, că încearcă să ajungă în teritoriul palestinian „în sprijinul Hamas”, scrie Al Jazeera.

Blocada impusă de Israel asupra Gazei a provocat penurii severe de alimente, apă potabilă, medicamente şi combustibil. Peste 72.000 de palestinieni au fost ucişi de la începutul războiului în octombrie 2023, potrivit autorităţilor sanitare din Gaza, iar peste 800 au fost ucişi de când Israelul a acceptat un „armistiţiu” în octombrie anul trecut.

Activiştii internaţionali au spus că flotilele au scopul de a livra ajutoare şi de a atrage atenţia asupra blocadei, pe care organizaţiile pentru drepturile omului şi experţii ONU au descris-o drept o pedeapsă colectivă împotriva palestinienilor. Gaza se află sub blocadă israeliană aeriană, terestră şi maritimă din 2007.

Acum, cu activişti din peste 46 de ţări reţinuţi, organizatorii spun că se tem că sancţiunile şi acuzaţiile privind legături cu Hamas sunt folosite pentru a justifica noi represalii. Temerile apar pe fondul unor acuzaţii anterioare formulate de activişti privind abuzuri, inclusiv abuzuri sexuale, în timpul interceptărilor precedente realizate de autorităţile israeliene. Organizatorii au acuzat, de asemenea, forţele navale israeliene că au tras cu „gloanţe de cauciuc” asupra activiştilor în timpul celei mai recente interceptări, care a avut loc în apele internaţionale.

Activiştii se tem că sancţiunile sunt folosite ca instrument pentru „legitimarea violenţei prin utilizarea acestor acuzaţii”.

„Este din nou aceeaşi propagandă folosită împotriva oricărei misiuni umanitare. Încearcă să schimbe naraţiunea. [Sancţiunile] nu îi vizează doar pe patru dintre camarazii noştri, ci pe noi toţi”, a declarat pentru Al Jazeera Sumeyra Akdeniz Ordu, membră a comitetului director al Global Sumud Flotilla.

Cine sunt persoanele sancţionate?

Departamentul Trezoreriei SUA a anunţat marţi sancţiuni împotriva a patru activişti asociaţi campaniilor flotilei către Gaza.

Măsurile vizează doi reprezentanţi ai Popular Conference for Palestinians Abroad (PCPA), organizaţie înfiinţată în 2017 de palestinieni care trăiesc în afara Gazei şi Cisiordaniei ocupate, cu birouri la Beirut şi Istanbul.

PCPA a organizat o conferinţă în Turcia la începutul acestui an sub sloganul „Poporul palestinian respinge proiectele de strămutare şi nu există alternativă la dreptul de întoarcere” şi a contribuit la organizarea campaniilor flotilei menite să spargă blocada navală israeliană asupra Gazei.

Sancţiunile au vizat şi doi membri ai Samidoun, o reţea internaţională de advocacy care militează în numele prizonierilor palestinieni.

Printre aceştia se numără Mohammed Khatib din Samidoun, care a fost anterior reţinut în Belgia şi Grecia din cauza activismului său, şi Jaldia Abubakra, care a participat anul trecut la Global Sumud Flotilla.

Sancţiunile i-au vizat şi pe Saif Abu Keshek, cetăţean spaniol reţinut şi deportat de Israel în această lună după participarea la o flotilă, şi pe Hisham Abu Mahfouz, secretarul general interimar al PCPA.

Abu Keshek s-a numărat printre cei aproximativ 180 de activişti interceptaţi de forţele israeliene la aproximativ 1.220 km de Gaza în urmă cu două săptămâni. După ce a fost dus în Israel, acesta ar fi intrat într-o grevă a foamei de o săptămână în timpul detenţiei, înainte de a fi deportat la Madrid.

Jyoti Fernandes, fermier şi coordonator de politici pentru Landworkers Alliance, a declarat că guvernul SUA încearcă să submineze „oamenii curajoşi care încearcă să livreze ajutor umanitar în Gaza”.

„În loc să protejeze flotila şi propriii cetăţeni, SUA încearcă să ‘răstoarne naraţiunea’ minţind şi pretinzând că această misiune paşnică, condusă de societatea civilă, sprijină teroriştii, etichetând familii, copii şi comunităţi din Gaza care se confruntă cu cele mai cumplite condiţii imaginabile. Toate guvernele ar trebui să îi ajute pe aceşti oameni, nu să îi sancţioneze. Rolul nostru este să vedem dincolo de minciunile lor şi să cerem responsabilitate”, a declarat Fernandes.

Care sunt acuzaţiile?

Administraţia preşedintelui american Donald Trump i-a acuzat pe activişti că sprijină Hamas.

„Flotila pro-teroristă care încearcă să ajungă în Gaza este o tentativă ridicolă de a submina progresele obţinute de preşedintele Trump către o pace durabilă în regiune. Trezoreria va continua să distrugă reţelele globale de sprijin financiar ale Hamas, indiferent unde în lume se află acestea”, a declarat marţi secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

Departamentul Trezoreriei a susţinut că flotila a fost organizată de PCPA şi că grupul ar fi fost înfiinţat cu finanţare din partea Hamas.

SUA nu a prezentat public dovezi care să susţină acuzaţiile, în ciuda faptului că sancţiunile au consecinţe practice ample pentru cei vizaţi.

Orice active deţinute în SUA de activiştii sancţionaţi pot fi îngheţate, iar cetăţenilor americani le este în general interzis să desfăşoare afaceri cu aceştia. Băncile şi instituţiile financiare din întreaga lume ar putea evita, de asemenea, să le ofere servicii pentru a reduce riscul încălcării restricţiilor americane.

În practică, sancţiunile pot face dificil pentru persoanele vizate accesul la conturi bancare, împrumuturi, servicii de plată sau sisteme financiare internaţionale chiar şi în afara SUA.

Trezoreria a avertizat, de asemenea, că băncile sau organizaţiile străine care colaborează cu persoanele sancţionate ar putea fi ele însele penalizate.

Washingtonul a impus, de asemenea, sancţiuni judecătorilor Curţii Penale Internaţionale implicaţi în dosare privind crime de război împotriva oficialilor israelieni, inclusiv premierului Benjamin Netanyahu, în timp ce a revocat sancţiunile impuse anterior coloniştilor israelieni violenţi din Cisiordania ocupată.

Francesca Albanese, raportor special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, a fost de asemenea sancţionată de administraţie pentru activitatea sa de documentare a presupuselor abuzuri israeliene din Gaza, deşi un judecător federal american a blocat ulterior sancţiunile.

Albanese a avertizat recent că activiştii flotilei se confruntă cu pericole serioase după apariţia unor informaţii potrivit cărora forţele israeliene ar fi tras asupra navelor în apele internaţionale.

„Alertă maximă privind Flotila! Israelului i s-a dat undă verde să ameninţe, să răpească şi să tragă asupra civililor ŞI în apele internaţionale! Bun venit în apartheid fără frontiere”, a scris Albanese pe X.

Care a fost reacţia?

Organizatorii flotilei şi apărătorii drepturilor omului au condamnat sancţiunile ca pe o încercare de a criminaliza solidaritatea umanitară cu Gaza.

„Nu ne temem de sancţiuni. Încercăm să fim mai strategici. Nu vom renunţa, chiar dacă [vom folosi] un convoi terestru sau o nouă strategie.

Anterior, şi în cazul altor flotile, primeam acuzaţii că ar fi membri Hamas şi că ascund echipamente pe barcă. De aceea arătăm că suntem o misiune neînarmată. Ei încearcă mereu să joace acelaşi joc”, a declarat Ordu pentru Al Jazeera.

Fostul lider al Partidului Laburist britanic şi actual deputat independent Jeremy Corbyn a acuzat guvernele occidentale că facilitează ofensiva Israelului în Gaza.

„Oamenii aflaţi la bordul flotilei navighează spre Gaza cu o singură intenţie: să salveze vieţile palestinienilor înfometaţi de Israel. De aceea sunt răpiţi. De aceea sunt criminalizaţi. … Asediul este o crimă. Spargerea lui nu este”, a declarat el.

Deputatul irlandez Paul Murphy a descris sancţiunile drept „încă o ilustrare a modului în care genocidul Israelului este susţinut de puterea SUA”.

„Este revoltător că Statele Unite îşi folosesc puterea pentru a sancţiona unilateral persoane private pentru ‘crima’ de a încerca să spargă blocada ilegală a Gazei şi să aducă ajutor umanitar oamenilor care se confruntă cu genocidul”, a declarat el.

Interceptarea flotilei a atras, de asemenea, condamnări din partea mai multor guverne, inclusiv Turcia, Spania, Iordania, Pakistan, Bangladesh, Brazilia, Indonezia, Columbia şi Libia.

Ministerul palestinian de Externe a acuzat Israelul că a comis „o nouă crimă menită să ascundă crimele israeliene de genocid [şi] înfometare” din Gaza.

„Ministerul consideră această agresiune drept un act complet de piraterie şi o încălcare gravă a normelor dreptului internaţional”, a transmis acesta într-un comunicat.

Preşedinta Irlandei, Catherine Connolly, a cărei soră Margaret se află printre cei reţinuţi, a declarat că este „mândră”, dar şi „foarte îngrijorată” pentru ea şi pentru ceilalţi membri ai flotilei.

Câte campanii de flotilă au fost organizate pentru Gaza?

Mişcarea modernă a flotilelor a apărut în 2006, în timpul războiului Israelului împotriva Libanului, şi s-a extins după ce Israelul a impus blocada asupra Gazei în 2007.

De atunci, sute de nave organizate de grupuri internaţionale de solidaritate au încercat să ajungă în teritoriu transportând ajutor umanitar şi activişti.

În 2008, două ambarcaţiuni ale Free Gaza Movement au devenit primele care au reuşit să ajungă în Gaza pe mare, în ciuda blocadei.

Însă din 2010, forţele israeliene au interceptat aproape fiecare flotilă în apele internaţionale.

Cel mai sângeros raid a avut loc în mai 2010, când comando-uri israeliene au atacat nava turcească Mavi Marmara, ucigând 10 activişti şi rănind zeci. Atacul a provocat indignare la nivel mondial şi a afectat grav relaţiile dintre Israel şi Turcia.

Flotilele ulterioare din 2015 şi 2018 au fost, de asemenea, interceptate înainte de a ajunge în Gaza. Cea mai recentă misiune a urmat unei alte flotile majore lansate în 2025, din care sute de activişti plecaţi din Barcelona au fost reţinuţi şi deportaţi după ce forţele israeliene au interceptat convoiul în apele internaţionale.

Organizatorii au spus că mulţi dintre cei reţinuţi în timpul celei mai recente interceptări sunt în continuare dispăruţi.

„Nu au avut niciun contact cu avocaţii. Li s-a refuzat accesul consular. Familiile lor nu au fost informate despre locul în care se află”, au declarat organizatorii flotilei într-un comunicat.