Stanomir: Ciolacu e un magician care scoate dintr-un buzunar, găurit bineînţeles, pune în celălalt, şi el găurit bineînţeles şi face acele...
România este tratată cu îngăduinţă la nivel internaţional pentru că nu este un stat autocratic, ci un stat euroatlantic în care politicienii se limitează la spolierea resurselor publice, dar nu fac lucrurile periculoase precum alţi politicieni din Europa Centrală. Iar ei au înţeles acest lucru şi profită de situaţie, dovadă fiind inclusiv deficitul bugetar uriaş al României, a remarcat politologul Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
"Preşedintele Iohannis este pus în situaţia ingrată de a-şi regândi proiectul de carieră personală, pentru că domnia sa a ţintit foarte sus. Iar această ţintă pe care şi-a asumat-o s-a dovedit a fi nerealizată. Şi aş spune că este în primul rând eşecul domniei sale, şi nu al României. Este eşecul unei planificări eronate, gândite de un politician care a confundat strategiile interne cu posibilităţile internaţionale. Sunt total diferite. Pentru noi, am mai spus-o, cred că nu este niciun motiv de îndoială, România rămâne în continuare un stat foarte important pe flancul estic. Toate tragediile care se întâmplă în jurul nostru, paradoxal, oricât de cinic ar suna, reprezintă o şansă pentru România. România, spre deosebire de anul 1940, trăieşte într-un moment tragic pentru alţii, dar se află protejată cum nu era atunci", a declarat Ioan Stanomir.
Potrivit politologului, politicienii din România continuă să trateze toate aceste chestiuni interne ca şi cum în jurul lor nu s-ar întâmpla nimic.
"E vorba şi de un reflex naţional. Dacă vă uitaţi, şi compatrioţii noştri ţin cu tot dinadinsul să creadă că lumea în care trăiesc e o lume neschimbată, că noi putem să mergem la campionatul european şi să ne bucurăm, că nu trebuie să ne gândim la viitor, pentru că oricum războiul din Ucraina este departe, problemele economice aproape că nu contează, deşi aş spune că ele sunt cele mai puţin importante, fiindcă această tragedie internaţională creşte paradoxal gradul de toleranţă faţă de România", a punctat Ioan Stanomir.
Ce lecţie au învăţat politicienii noştri de Dâmboviţa
"România este tratată cu îngăduinţă pentru că România nu este un stat autocratic, România este un stat euroatlantic, în care politicienii se mărginesc să ofere contracte, să spolieze, dar nu fac lucrurile pe care alţi politicieni central-europeni le fac. Aşadar, aş spune că lecţia pe care politicienii noştri au înţeles-o este că atâta vreme cât te afli sub radarul internaţional vei fi lăsat să îţi spoliezi ţara în mod liniştit. Ba şi mai mult. Pentru că ai o orientare concretă euroatlantică vei fi şi recompensat. Pentru că altfel cum putem interpreta posibilităţile aproape nelimitate ale României de a depăşi deficitul.
Nu e numai problema României. Dacă vă uitaţi, visul unei solidităţi financiare europene este dus. Şi în particular, România este într-o situaţie, aş spune, fericită, pentru că la noi orizontul nu e foarte mare. Românii nu îşi doresc 5-6.000 de euro, românii nu îşi doresc o viaţă fericită în sistemul naţional de sănătate, românii nu sunt francezi, românii nu sunt germani. Ei doresc pur şi simplu lucruri mult mai modeste, care cu ajutorul împrumuturilor se pot realiza.
Că de fapt asta este Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu este un magician care scoate dintr-un buzunar, găurit bineînţeles, pune în celălalt, şi el găurit bineînţeles şi face acele... credeţi că prietenii la care s-a dus în Germania cu cârnaţii autohtoni nu ştiu că este o metodă de tip piramidal?! Ştiu! Dar din păcate în multe ţări europene nu că se practică metode piramidale, se prefigurează un etatism.
Uitaţi-vă ce se întâmplă în Franţa, unde extrema stângă şi extrema dreaptă practic preconizează etatismul. Mult mai grav decât la noi. La noi nu este etatism, este mai degrabă iresponsabilitate. Dar acolo este ceva motivat ideologic de încrederea că naţionalizăm, controlând... e uluitor! Adică, din punct de vedere doctrinar, Marcel Ciolacu este mult mai puţin periculos decât Melenchon din stânga radicală franceză.
Pentru că Marcel Ciolacu nu are planuri ambiţioase, domnia sa doreşte să rămână aici, doreşte să se împrumute, pe principiul românesc că oricum după noi potopul, cine va mai şti ce se întâmplă peste 10 ani. Cine mai ştie astăzi de Victor Ponta? Şi acum 10 ani cine era Victor Ponta? Oamenii trec în România şi memoria colectivă fiind mică... uitaţi-vă la Crevedia şi la Caracal, oamenii responsabili de tragedie au fost realeşi (primari) ca atare Marcel Ciolacu are dreptate să se încreadă în lipsa de memorie politică a compatrioţilor săi".
