SRI, despre hotărârea CCR privind interceptările: "Această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale"

Potrivit directorului SRI, decizia prin care CCR a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale va afecta dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale.
Eduard Hellvig (Epoch Times România)
Loredana Diacu
10.03.2016

La scurtă vreme după publicarea motivaţiei deciziei prin care CCR a declarat neconstituţională o prevedere din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale, SRI publică, la rândul său, o declaraţie pe acest subiect.

În poziţia publicată pe site-ul SRI, Eduard Hellving susţine că nu va comenta decizia CCR însă se lansează în consideraţii asupra potenţialelor efecte ale acesteia, opinând că hotărârea Curţii Constituţionale va avea un impact cert asupra securităţii naţionale iar dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei vor fi afectate.

Redăm comunicatul SRI:

"Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 142 din Codul de Procedură Penală neconstituţional.

Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept.

Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, in procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.

Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.

Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente", scrie Eduard Hellvig.

Reamintim că, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis ca prevederea din Codul de procedură penală privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, care le permitea serviciilor să facă performanţe în domeniu, este neconstituţională. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Ulterior, pe fundalul temerilor că pleiada de corupţi ajunşi după gratii în dosare bazate pe interceptări efectuate de SRI vor cere revizuirea sentinţelor, judecătorii CCR au venit cu o nouă decizie, respectiv a declarat neconstituţionale prevederile de la art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală. Practic, CCR a hotărât că decizia referitoare la interceptările SRI nu va putea fi invocată pentru revizuirea sentinţelor.

Ieri, CCR a dat publicităţii şi motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale, presa vuind, ulterior, că dosarele pe rol vor fi dinamitate, lucru pe care preşedintele CCR, Augustin Zegrean, îl infirmă. Mai multe informaţii aici

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor