Spion rus, acuzat că a angajat "agenţi de unică folosinţă" pentru a comite atacuri incendiare în aeroporturi europene

Un colonel din unitatea de spionaj rusă GRU se folosea de „agenţi de unică folosinţă” care lucrau pentru el comiţând atacuri incendiare asupra aeroporturilor din Marea Britanie şi din alte părţi ale Europei în iulie anul trecut, potrivit unei anchete a presei germane citate de The Telegraph.

Surse din serviciile de informaţii europene cred că GRU a recrutat agenţi de unică folosinţă pentru a comite sabotajul, vizând centrele logistice DHL din Birmingham şi de la aeroportul Leipzig-Halle din Germania, precum şi un nod de transport din Varşovia.

Un agent identificat ca fiind Aleksandr S ar fi expediat coletele care conţineau dispozitive incendiare de la o sucursală DHL din capitala Lituaniei, Vilnius.

Acestea au luat foc ulterior în timpul transportului, într-o escaladare gravă a campaniei de război hibrid a Rusiei în Europa.

Agenţii de unică folosinţă sunt criminali, radicali sau alte persoane din afara societăţii recrutaţi de Rusia pentru a comite atacuri punctuale în Europa, în schimbul unor sume de bani sau a altor avantaje, inclusiv maşini de lux.

Ancheta media comună, realizată de ziarul german Süddeutsche Zeitung şi posturile de televiziune NDR şi WDR, a numit unul dintre suspecţii care ar fi orchestrat atacurile din iulie - Denis Smolyaninov -, un colonel GRU despre care se crede că are experienţă în manipularea aeronavelor şi interceptarea comunicaţiilor acestora.

Potrivit Süddeutsche Zeitung, care citează mai multe surse din serviciile de informaţii europene, Smolyaninov este un expert în război psihologic care se bazează pe aplicaţia de mesagerie Telegram pentru a-şi planifica actele de sabotaj.

GRU este serviciul de informaţii al armatei ruse, ultra-cunoscut pentru asasinatele şi actele de violenţă prin care încearcă să destabilizeze Occidentul.

„Majoritatea ordinelor [de sabotaj] sunt transmise de GRU. Încă considerăm că acestea sunt doar acte de sabotaj. Dar Rusia vede acest lucru ca pe un război împotriva noastră, trebuie să înţelegem asta”, a declarat Darius Jauniskis, care până de curând a fost şeful serviciilor de informaţii din Lituania.

Smolyaninov a fost deja sancţionat de Uniunea Europeană pentru presupusul rol pe care l-a avut în atacurile «hibride» împotriva Occidentului, ca represalii pentru sprijinul militar acordat Ucrainei.

Într-o declaraţie dată la momentul impunerii sancţiunilor, UE a afirmat: „GRU este responsabilă de pregătirea activă a exploziilor, incendiilor şi distrugerii infrastructurii pe teritoriul Uniunii [Europene], cu scopul de a încetini furnizarea de arme către Ucraina şi de a crea discordie”.

Răspunsul cinic al ambasadei Rusiei

Solicitată să comenteze acuzaţiile de sabotaj, ambasada Rusiei la Berlin a declarat pentru Süddeutsche Zeitung că afirmaţiile se bazează pe fantezie şi teorii conspiraţioniste.

Ambasada a declarat că „nu poate oferi aproape niciun ajutor” în legătură cu întrebările, deoarece personalul său „nu are o expertiză profesională aprofundată în domeniile paranoiei, maniei persecuţiei şi teoriilor conspiraţioniste”.

Aleksandr S a fost arestat între timp de autorităţile lituaniene, iar ancheta este în curs, dar guvernul de la Vilnius este îngrijorat că atacurile de sabotaj nu sunt luate în serios aşa cum ar trebui.

Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a declarat că „Rusia testează limitele şi încearcă să vadă când şi cum vom reacţiona”, referindu-se la articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor statelor membre.

„Un atac cibernetic asupra unui spital sau asupra infrastructurii noastre critice, în care ar putea muri multe persoane, constituie deja o încălcare a articolului 5? Discutăm şi discutăm, dar ar trebui să începem să stabilim limite şi să luăm măsuri noi înşine”, a adăugat el.

Pe lângă amplasarea de bombe incendiare pe aerodromuri, agenţii ruşi sunt bănuiţi că au organizat un atac incendiator asupra unei fabrici deţinute de firma de armament Diehl din Berlin, vara trecută.

The Telegraph a dezvăluit luna trecută că agenţii ruşi au efectuat cercetări pe internet cu privire la protocoalele de siguranţă împotriva incendiilor la fabrica respectivă, cu puţin timp înainte şi după incendiu – pe care Germania l-a calificat iniţial drept accident, dar care este acum reinvestigat.

Decizia deliberată de a lăsa urme ale cercetărilor respective online ar putea fi un caz în care Rusia „îşi încordează muşchii” pentru a arăta că se află în spatele atacului, au afirmat surse.