Specialiştii din Uniunea Europeană găsesc o mulţime de locuri de muncă în Marea Britanie

În ultimul deceniu, penuria de forţă de muncă calificată din Marea Britanie şi din alte părţi ale Europei a deschis uşa pentru imigranţii cu studii superioare din noile state membre UE din fostul bloc comunist, relatează Financial Times (FT) în ediţia electronică.

Potrivit relatărilor, marea majoritate a imigranţilor din noile state membre UE sunt semi-calificaţi sau necalificaţi, însă ceea ce se observă mai puţin - remarcă publicaţia britanică - este afluxul mic, dar semnificativ, de imigranţi cu înaltă calificare, în special în inginerie, IT, medicină şi contabilitate.

Astfel, datele furnizate de UK Labour Force Survey pentru perioada 2004-2012 estimează că aproximativ 10% dintre imigranţii sosiţi din opt ţări care au aderat la UE în 2004 (UE8) au funcţii de manageri sau directori ori lucrează ca ingineri sau ca specialişti în sectorul afacerilor, în serviciile publice şi cercetare.

Totodată sunt căutaţi specialişti, mai ales în domeniul medical, şi din statele membre mai noi ale UE, şi în mod semnificativ mai sărace, România şi Bulgaria (UE2), scrie sursa citată. Deşi ultimele restricţii existente pe piaţa muncii pentru muncitorii din aceste ţări au fost ridicate în luna ianuarie a acestui an spre consternarea multora, lucrătorii calificaţi din cele două ţări şi cei care desfăşurau activităţi independente puteau lucra în Marea Britanie încă din momentul aderării celor două ţări în 2007.

Pe de altă parte, subliniază Financial Times, o analiză serioasă a migraţiei în şi din Marea Britanie suferă de lipsa unor statistici fiabile. Noile înregistrări naţionale pentru obţinerea de asigurări oferă unul dintre principalele instrumente pentru măsurarea imigraţiei, însă acestea nu surprind câţi muncitori temporari lucrează în Marea Britanie.

Ceea ce pare clar, însă, este faptul că în multe sectoare, limitările impuse de coaliţia de la Londra în ceea ce priveşte imigraţia îi favorizează pe lucrătorii imigranţi din Europa, în defavoarea celor din alte părţi ale lumii. Aşa se întâmplă în medicină, unul dintre puţinele sectoare în care situaţia poate fi măsurată cu exactitate, deoarece medicii trebuie să se înregistreze la Consiliul Medical General, organismul care controlează această profesie.

Potrivit acestui organism, restricţiile impuse de Marea Britanie în ceea ce priveşte imigraţia explică, în parte, scăderea bruscă a proporţiei de absolvenţi de medicină din afara Regatului Unit sau din restul Europei care lucrează în Marea Britanie - de la 1 din 7 în 2007 la 1 din 20 în 2012.

Schimbarea este cauzată, de asemenea, de creşterea semnificativă a numărului de medici din UE10, în condiţiile în care aderarea acestor ţări a condus la recunoaşterea automată a calificărilor marii majorităţi a medicilor din regiune. Astfel, au existat circa 9.000 de înregistrări din regiunea UE10 între 2004 şi 2013, prin comparaţie cu un număr de 8.000 de absolvenţi de medicină pe care Marea Britanie îi produce în fiecare an. De asemenea, în cazul României şi Bulgariei, numărul celor înregistraţi a crescut de aproape opt, respectiv şase ori, în această perioadă.

Pe de altă parte, subliniază publicaţia britanică, medicii sunt printre imigranţii cei mai predispuşi să se stabilească definitiv în Marea Britanie. Asemenea altor imigranţi din UE10, mulţi sunt, de asemenea, gata să accepte slujbe sub nivelul lor de calificare pentru a intra pe piaţa locurilor de muncă - un avantaj pentru angajatorii lor. Comisia Europeană estimează că, în medie, aproximativ 30% dintre lucrătorii mobili din UE10 au lucrat sub nivelul lor de calificare în 2012.

Potrivit lui John Springford de la think-tank-ul pro-european Centrul pentru Reformă Europeană, imigraţia din UE în Marea Britanie pare să urmeze exemplul SUA, unde nativii calificaţi sunt mai susceptibili să lucreze ca manageri şi directori, în timp ce imigranţii calificaţi au mai multe şanse să lucreze ca cercetători, ingineri şi statisticieni.

În domeniul ingineriei şi IT-ului, Tomasz Borowiecki, manager de ţară pentru Polonia al agenţiei de recrutare Reed, susţine că angajatorii caută noi specialişti la multe universităţi tehnice grupate în jurul marilor oraşe precum Varşovia şi Cracovia.

În România şi Bulgaria, situaţia studenţilor la discipline ştiinţifice este similară. În România, spre exemplu, circa 50.000 de studenţi termină facultatea cu specializarea inginerie şi IT în fiecare an, aceştia reprezentând aproximativ un sfert din numărul studenţilor.

Tara Ricks, managing director la firma de recrutare Randstat Proffesional and Financial, atrage, de asemenea atenţia, asupra penuriei de contabili din Marea Britanie înainte de criza financiară din 2008. Polonezii au ajutat la reducerea acestei penurii, însă în ultimii ani firma s-a orientat spre România şi Bulgaria pentru a găsi profesionişti din IT care să lucreze în echipa de IT de la Oracle.

Investiţia substanţială a companiilor multinaţionale în unele ţări din UE10 alimentează parţial acest flux de lucrători. Unele dintre aceste firme şi-au înfiinţat centre globale de excelenţă. Deutsche Bank, spre exemplu, şi-a extins un nou centru de tehnologie la nivel mondial la Bucureşti, pentru a angaja 500 de specialişti în IT, în timp ce Hewlett-Packard are una dintre cele mai mari echipe specializate în servere la Sofia, în capitala Bulgariei.