Sondaj CCSB: 66% dintre români cred că alegerile se fraudează
Un procent de 66% dintre români cred că alegerile se fraudează, iar 19% au o opinie contrară, relevă un sondaj realizat în perioada 7-11 noiembrie de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), la comanda Asociaţiei Pro Democraţia (APD), dat publicităţii marţi.
Preşedintele APD, Cristian Pîrvulescu, a precizat că în mai 52% dintre români erau de părere că alegerile se fraudează, iar 33% credeau că nu.
În opinia respondenţilor sondajului, modalităţile de fraudare a alegerilor utilizate în România sunt: distribuţia de ajutoare prin primărie înaintea alegerilor, cumpărare directă de voturi, turism electoral, schimbarea rezultatului votului în secţia de votare.
Cei chestionaţi cred că metode eficiente pentru a stopa fraudarea alegerilor ar fi: sancţionarea mai dură a fraudării, întărirea controlului autorităţilor, introducerea şi utilizarea obligatorie a cărţii de alegător şi introducerea votului obligatoriu.
Un procent de 49% dintre români nu sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu, iar 46% sunt pentru acesta.
Pîrvulescu a spus că 70% dintre cei chestionaţi nu sunt de acord să se poată vota de la 16 ani, iar 24% au o opinie contrară.
Bărbaţii cred în mai mare proporţie decât femeile că alegerile se fraudează (69% faţă de 64%).
Sunt de părere că alegerile se fraudează 78% dintre cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani, 66% dintre cei între 30 şi 44 de ani, 68% dintre respondenţii cu vârste între 45 şi 59 de ani, 57% dintre cei de şi peste 60 de ani.
În ceea ce priveşte raportul dintre percepţia fraudei electorale şi nivelul de instrucţie, cred că se fraudează alegerile 56% dintre cei cu studii primare, 72% dintre cei cu studii medii şi 66% dintre cei cu studii superioare.
Un procent de 63% dintre cei care declară că votează cu PD-L, 71% dintre votanţii PSD, 74% dintre votanţii PNL, 68% dintre cei care spun că optează pentru PRM, 77% dintre votanţii PNG , 71% dintre susţinătorii UDMR sunt de părere că alegerile se fraudează.
Sondajul a fost realizat în perioada 7 - 11 noiembrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.348 de persoane, având o eroare tolerată de 2,7% la un nivel de probabilitate de 95%.