Somalia: Abuz şi impunitate, Medicii Fără Frontiere părăsesc ţara după 22 de ani

Ofiţer de presă somalez pentru Medici Fără Frontiere, Yahya Dayihe, participă la o conferinţă de presă cu Manager de Program MFF Will Robertson la 19 iulie 2013, în Kenya, capitala Nairobi, după eliberarea a două lucrătoare umanitare spaniole răpite în octombrie 2011. Montserrat Serra şi Blanca Thiebaut, 40 şi respectiv 30 la data răpirii lor din complexul de refugiaţi Dadaab, în apropiere de graniţa cu Somalia, sunt "în siguranţă şi sănătoase", anunţă MFF.
Ofiţer de presă somalez pentru Medici Fără Frontiere, Yahya Dayihe, participă la o conferinţă de presă cu Manager de Program MFF Will Robertson la 19 iulie 2013, în Kenya, capitala Nairobi, după eliberarea a două lucrătoare umanitare spaniole răpite în octombrie 2011. Montserrat Serra şi Blanca Thiebaut, 40 şi respectiv 30 la data răpirii lor din complexul de refugiaţi Dadaab, în apropiere de graniţa cu Somalia, sunt "în siguranţă şi sănătoase", anunţă MFF. (TONY KARUMBA / AFP / Getty Images)

Organizaţia Medici Fără Frontiere se retrage din Somalia, după 22 de ani de ajutor umanitar şi medical: informează această organizaţie printr-o declaraţie în care a denunţat "sprijinul şi toleranţa grupurilor armate şi a autorităţilor civile faţă de atacurile violente împotriva MFF" care "afectează garanţia minimă de securitate necesară pentru a menţine programele de asistenţă", relatează miercuri agenţia MISNA.

Organizaţia, prezentă în Somalia din 1991, anul căderii lui Siad Barre (preşedinte şi dictator) când a început un lung conflict civil în ţară, a anunţat închiderea tuturor programelor sale "ca urmare a gravelor atacuri la adresa personalul nostru, într-un context în care grupările armate şi autorităţile civile sprijină tot mai mult, tolerează, sau iartă crimele efectuate, agresarea şi răpirea personalului umanitar".

Acuzaţii dure sunt raportate şi semnate de Uni Karunakara, preşedintele internaţional al MFF, care subliniază că "în unele cazuri, aceeaşi actori - în special, dar nu exclusiv în Somalia sud-centrală - cu care MFF trebuie să negocieze garanţii minime pentru respectarea misiunii umanitare medicale, au jucat un rol în abuzul împotriva personalului MFF, prin implicarea directă sau aprobare tacită". Acţiunile lor şi toleranţa acestor comportamente, explică MFF, "efectiv exclude sute de mii de somalezi de la ajutorul umanitar”.

Incidentele cele mai recente indică uciderea brutală a doi operatori în Mogadiscio în decembrie 2011, urmată de eliberarea timpurie a criminalului după condamnarea acestuia, şi răpirea violentă a doi membri ai personalului în taberele de refugiaţi Dadaab, în Kenya, eliberaţi recent, după 21 de luni de captivitate în Somalia sud-centrală. "Din 1991 există 14 alţi membri ai personalului MFF ucişi, iar organizaţia a înregistrat zeci de atacuri împotriva personalului, ambulanţelor şi structurilor medicale", consemnează declaraţia.

"În plus faţă de crime, răpiri şi abuzuri împotriva personalului său care lucrează pentru MFF, în Somalia trebuiesc utilizate măsuri excepţionale folosind gărzi înarmate, ceea ce nu se face în orice altă ţară, şi tolerate limite extreme ale capacităţii sale de a evalua independent şi a răspunde nevoilor populaţiei".

Pentru a deschide o mică posibilitate de revenire a Medicilor Fără Frontiere în ţară, în lipsa cărora - subliniază Karunakara - "civilii vor plăti preţul cel mai mare", cei care acţionează pe teren "trebuie să demonstreze capacitatea şi disponibilitatea de a negocia garanţii minime de siguranţă pentru pacienţi şi personal. Această acceptare este tot mai fragilă în zonele de conflict, şi astăzi nu mai există în Somalia".