Sociologul Ovidiu Voicu critică proiectele de sute de milioane de euro din Educaţie: Bani cheltuiţi, rezultate tot mai slabe

Sute de milioane de euro investite în proiecte pentru pregătirea profesorilor şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare, dar rezultate care continuă să ridice semne de întrebare. Sociologul Ovidiu Voicu critică, într-o postare pe Facebook, eficienţa programelor derulate de Ministerul Educaţiei şi atrage atenţia că responsabilitatea pentru modul în care sunt cheltuiţi banii nu aparţine doar miniştrilor, ci şi aparatului administrativ care gestionează aceste proiecte.

Sociologul oferă drept exemplu proiectul CRED (Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi), implementat între 2019 şi 2023, cu un buget de 42 de milioane de euro, provenit în principal din fonduri europene. Prin acest program au fost formaţi 55.000 de profesori din învăţământul primar şi gimnazial, reprezentând aproximativ 45% din totalul de 123.000 de cadre didactice de la aceste niveluri.

Deşi obiectivul privind pregătirea profesorilor a fost îndeplinit, Voicu pune sub semnul întrebării eficienţa investiţiei, invocând rezultatele slabe obţinute de elevii români la cea mai recentă testare PISA.

„Ar trebui să fie o întrebare fundamentală: cum e posibil ca după ce ai pregătit jumătate dintre profesori, cu sume importante, rezultatele elevilor să fie mai proaste? Pentru Ministerul Educaţiei e doar un proiect bifat. Şi nu e problema miniştrilor”, scrie sociologul.

Alte 32 de milioane de euro pentru formarea profesorilor de liceu

Ovidiu Voicu atrage atenţia că Ministerul Educaţiei derulează, în perioada 2024–2028, un nou proiect, RECRED, continuarea programului anterior, cu un buget de 32 de milioane de euro. Acesta prevede formarea a 15.000 de profesori de liceu.

Sociologul aminteşte şi proiectul ROSE (România Secondary Education Project), implementat între 2015 şi 2024, pentru care România a împrumutat 200 de milioane de euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD).

Programul a finanţat licee şi universităţi din întreaga ţară, urmărind creşterea ratei de promovare a bacalaureatului şi reducerea abandonului în primul an de facultate.

Voicu pune însă la îndoială impactul acestor investiţii asupra rezultatelor din educaţie, subliniind că banii împrumutaţi trebuie rambursaţi.

„Nu-i aşa că aţi observat impactul, adică o îmbunătăţire extraordinară a rezultatelor la bacalaureat?”, întreabă ironic sociologul.

Redăm integral postarea publicată de Ovidiu Voicu pe Facebook:

Ar trebui să fie o întrebare fundamentală: cum e posibil ca după ce ai pregătit jumătate dintre profesori, cu sume importante, rezultatele elevilor să fie mai proaste? Pentru Ministerul Educaţiei e doar un proiect bifat. Şi nu e problema miniştrilor.

În perioada 2019-2023, Ministerul Educaţiei a implementat proiectul CRED (Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi), cu un buget total de 42 de milioane de euro (preponderent din fonduri europene).

Activitatea principală a proiectului a fost pregătirea a 55.000 de profesori din mediul primar şi gimnazial „pentru o abordare metodologică centrată pe competenţe cheie, în acord cu noul curriculum şi adaptarea activităţilor de învăţare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflaţi în risc de abandon şcolar”. Activitatea a fost bifată cu succes. Profesorii „pregătiţi” reprezintă cam 45% din cei 123.000 de profesori din primar şi gimnazial.

Ai zice că, după finalizarea cu succes a proiectului, va creşte corespunzător calitatea educaţiei primite de către elevi. Aţi văzut rezultatele dezastruoase de la cea mai recentă testare PISA? Sunt exact elevii pregătiţi de către profesorii pentru formarea cărora statul tocmai a cheltuit 42 de milioane de euro.

Pentru că lucrurile merg aşa de bine, în perioada 2024-2028, acelaşi Minister implementează şi proiectul RECRED, continuarea, cu „doar” 32 de milioane de euro. Vor fi formaţi cu spor 15.000 de profesori de liceu.

În perioada 2015-2024, acelaşi Minister a implementat şi proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project), cu o finanţare de 200 de milioane de euro, bani împrumutaţi de la BIRD. Adică banii ăştia au intrat la uriaşul deficit public, urmează să îi dăm înapoi.

Proiectul ROSE a avut ca activitate principală oferirea de diverse granturi şi finanţări unui număr mare de licee şi universităţi din toată ţara, pentru a creşte rata de promovare a examenului de bacalaureat şi a scădea abandonul în primul an de facultate. Nu-i aşa că aţi observat impactul, adică o îmbunătăţirea extraordinară a rezultatelor la bacalaureat?

Sunt doar câteva exemple, mai vizibile. Alte zeci de proiecte cu obiective şi activităţi similare, şi cu sume la fel de mari de bani, au fost implementate în ultimul deceniu. Rezultatele? Un învăţământ public tot mai prost.

Proiectele acestea nu le fac miniştrii, politicienii. De ele se ocupă specialişti, profesori, funcţionari. Miniştrii se schimbă, cam doi pe an. Specialiştii şi funcţionarii rămân, sunt aceiaşi întotdeauna, cheltuie sume mari, fără rezultate. Educaţia nu mai e de mult a elevilor sau familiilor, dacă a fost vreodată. Este afacerea privată a unei caste birocratice, similar cu alte domenii.

Când mai spune cineva că educaţia merge prost din cauza politicienilor sau a lipsei banilor, amintiţi-le şi de cele de mai sus?