Bucureştiul, singura regiune din România cu putere de cumpărare peste media europeană. Unde se situează ţara noastră în clasamentul Europei

Bucureştenii au la dispoziţie, în medie, o putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional, în timp ce diferenţa dintre Capitală şi cel mai slab clasat judeţ din România se apropie de patru ori. Cu toate acestea, România coboară un loc în clasamentul european al puterii de cumpărare, până pe poziţia a 32-a, potrivit studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”.

Cercetarea, publicată miercuri, 4 noiembrie, analizează 42 de ţări europene şi estimează că puterea medie de cumpărare va ajunge în acest an la 21.153 de euro pe locuitor. Valoarea reprezintă o creştere nominală de 4,4% faţă de anul precedent.

În România, indicatorul este de numai 11.283 de euro pe cap de locuitor, aproape jumătate din media europeană. În clasamentul continental, ţara noastră a coborât de pe locul 31 pe locul 32, în condiţiile în care veniturile disponibile pentru consum şi economii continuă să prezinte diferenţe importante între state.

Liechtenstein, ţara cu cea mai mare putere de cumpărare din Europa

La polul opus, Liechtenstein ocupă primul loc în clasament, cu 78.520 de euro pe locuitor, de 3,7 ori peste media europeană. Este ţara europeană în care puterea de cumpărare este de aproape şapte ori mai mare decât cea din România.

Elveţia se află pe poziţia a doua, cu 54.730 de euro pe cap de locuitor, urmată de Islanda, cu 44.692 de euro. Norvegia înregistrează una dintre cele mai importante ascensiuni în clasament, urcând de pe locul 10 pe locul 5, cu 35.947 de euro pe locuitor.

În total, 17 dintre cele 42 de ţări analizate depăşesc media europeană, în timp ce 25 se situează sub acest nivel. Ucraina ocupă ultima poziţie, cu numai 3.456 de euro pe locuitor, echivalentul a aproximativ 16% din media continentului. Printre ţările cu cele mai reduse valori se numără şi Kosovo şi Republica Moldova.

Bucureştiul, de peste două ori peste media naţională

Diferenţele sunt considerabile şi în interiorul României. Regiunea Bucureşti înregistrează o putere medie de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, faţă de 11.283 de euro la nivel naţional.

Capitala este singura regiune din România care depăşeşte media europeană, având un indice de 108,5. Raportat la media naţională, indicele ajunge la 203,3, ceea ce arată că puterea de cumpărare a bucureştenilor este de peste două ori mai mare decât reperul naţional.

La celălalt capăt al clasamentului se află judeţul Giurgiu, cu 5.816 euro pe locuitor. Diferenţa faţă de Bucureşti este de aproximativ 17.100 de euro anual, iar locuitorii Capitalei au o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare.

Doar primele nouă judeţe din clasamentul naţional se situează peste media României. Judeţul Alba, aflat pe locul 10, coboară deja uşor sub acest prag, cu un indice naţional de 99,3.

Capitala nu este peste media naţională în toate ţările europene

Concentrarea puterii de cumpărare în regiunile capitalei este vizibilă şi în alte state europene, însă nu reprezintă o regulă generală.

În Franţa, regiunea Parisului înregistrează 46.366 de euro pe locuitor, cu aproximativ 80% peste media naţională. Şi capitale precum Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta şi Lisabona au valori cu cel puţin 25% mai mari decât media ţărilor lor.

Există însă şi exemple în sens opus. În Berlin, puterea de cumpărare este de 30.178 de euro pe locuitor, sub media Germaniei, de 31.193 de euro. În Bruxelles, diferenţa faţă de media naţională este de aproximativ 10%, tot în defavoarea capitalei.

În ceea ce priveşte volumul total al puterii de cumpărare, cele mai importante regiuni metropolitane sunt Île-de-France, cu aproximativ 396 de miliarde de euro, Lombardia, cu 272 de miliarde de euro, şi zona metropolitană Istanbul, cu 227 de miliarde de euro.

Ce măsoară puterea de cumpărare

Potrivit NIQ, indicatorul reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor obligatorii, incluzând şi beneficiile acordate de stat. Acesta arată câţi bani au la dispoziţie locuitorii, în medie, pentru cheltuieli şi economii, de la locuinţă, alimente şi energie până la servicii, vacanţe şi achiziţii de bunuri.

Valorile sunt exprimate în euro pe persoană şi pe an şi nu sunt ajustate la inflaţie. Prin urmare, creşterea nominală a puterii de cumpărare nu înseamnă automat o creştere echivalentă a cantităţii de bunuri şi servicii pe care populaţia le poate cumpăra.

Studiul NIQ Purchasing Power Europe 2026 utilizează date privind veniturile şi câştigurile populaţiei, statisticile referitoare la beneficiile sociale şi prognozele economice furnizate de institute de cercetare.