Sociolog: S-ar putea să vedem cu o lună înainte de locale că o mie de primari PSD pleacă toţi la AUR, care devine noul PSD
Sociologul Barbu Mateescu a opinat, la podcastul Comunitatea Liberală, într-o discuţie cu jurnalistul Matei Udrea şi fostul ministru Cristian Ghinea, că societatea românească este puternic fragmentată atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural, iar opţiunile electorale sunt influenţate mai degrabă de emoţii şi de oferta politică concretă decât de ideologii clare.
În viziunea expertului, PSD se află într-un declin accentuat, pierzând tot mai mult din electoratul activ, în special din rândul celor sub 65 de ani, şi confruntându-se cu o criză de lideri şi de direcţie. Practic, partidul nu mai reuşeşte să atragă noile generaţii, în timp ce o parte importantă a electoratului tradiţional migrează spre zona suveranistă, ceea ce ar putea duce, pe termen mediu, la o slăbire structurală a PSD şi chiar la o reconfigurare majoră a scenei politice.
Redăm mai jos schimbul de idei pe acesta temă.
Jurnalist: Am putea să creionăm din total, imaginându-ne că tot electoratul României este o roată de caşcaval, am putea să o feliem, să vedem cât la sută din acest electorat are aceste nostalgii sau această viziune de tip ceauşist, cât are viziunea de dreaptă, cât liberală, cât are viziune, să zicem nu chiar ceauşism, să fie o stângă din asta care să ne mai lase şi pe noi să respirăm - o stângă post-industrială?
Barbu Mateescu: Sunt două planuri aici. Unul e economic şi unul este social-cultural. Pe planul social-cultural conservatorii autentici sunt foarte puţini. Sunt cam o cincime din populaţie. Progresiştii sunt cam 12-13%. Probabil că cifrele sunt în schimbare, pentru că în fiecare clipă oameni capătă drept de vot, mor oameni, depinde şi ce întrebări pui.
Zicea Dan Dungaciu că, potrivit unui studiu, 53% din oameni din România au sensibilităţi conservatoare. Deci depinde şi pe ce te axezi. Cât de importanţă e, de exemplu, interzicerea avortului? E ăsta un criteriu pentru a fi conservator? Până şi Claudiu Târziu spune: "Nu, aici noi nu putem să mergem." Adică până şi Claudiu Târziu recunoaşte că e o temă imposibilă pentru conservatorismul românesc. Dacă eşti un om venit, să zicem, din Statele Unite, n-ai habar de România şi zici că avortul este o temă vitală, nu susţii interzicerea avortului, nu eşti conservator. Deci numărul conservatorilor din România nu e foarte mare.
Acum, în plan economic, este o inconsistenţă destul de mare şi, spre deosebire de poziţionările astea pe teme social-culturale, nu există o perspectivă foarte clară. Ceea ce domină sunt emoţiile. Sentimentul că lucrurile merg din rău în mai rău sau, respectiv, că lucrurile merg din ce în ce mai bine şi trebuie păstrate aşa cum sunt. Ăsta este un lucru care divide destul de clar societatea.
Personalităţi. Spuneam mai devreme, au fost vitali oamenii care ar fi votat Călin Georgescu, dar l-au votat pe Nicuşor Dan, în loc să-l voteze pe George Simion. Au schimbat destul de mult restul alegerilor. Deci, cum să spun, diferenţa dintre Georgescu şi Simion, ca oameni politici şi ca candidaţi, a fost titanică. Şi asta contează foarte mult.
Care este oferta propriu-zisă pe care o ai în faţa? De aceea, mi-e foarte greu să-ţi răspund la întrebare, pentru că avem nişte clase economice, sunt destul de clar stabilite. Avem trei segmente. O clasă de mijloc urbană destul de prosperă, votanţi USR sau PNL şi cei foarte tineri, SENS. Avem aceşti oameni din rural, din judeţele sărace. Avem românii din diaspora care trăiesc, în genere, în condiţii absolut groaznice, cei mai mulţi dintre ei, şi ei, apropo, au şi o antipatie mare faţă de Occident din cauza asta. Aceştia caută cu disperare pe cineva. L-au votat pe Georgescu şi, pentru că au fost anulate alegerile, încă au rămas cu nostalgia şi cu pasiunea pentru Georgescu. Dar înainte a fost votul pentru USR, a fost votul pentru Iohannis să nu iasă Ponta, a fost votul pentru Băsescu, poate la cei mai vârstnici votul pentru Constantinescu. Deci ei au căutat tot timpul. Şi mai e şi statul, membrii de partid PSD şi PNL şi familiile lor, care, deocamdată, e suficient să intre în Parlament. Deci ai trei segmente.
Cristian Ghinea: Ai spus mai devreme că, în focus, oamenii ăştia spun cam ce spun şi votanţii USR, anume anticorupţie, schimbare.
Barbu Mateescu: Când e vorba de lucruri care îi nemulţumesc.
Cristian Ghinea: În acelaşi timp tu le faci un portret socio-demografic apropiat de votantul clasic PSD, anume că sunt în rural, că câştigă puţin, şomeri, că au salariul minim. Care este, de fapt, diferenţa din punct de vedere socio-demografic? Este o diferenţă între votantul suveranist şi votantul PSD?
Barbu Mateescu: Sunt două moduri diferite de a tăia caşcavalul. Votantul PSD are peste 65 de ani. Eu, în clipa asta, am dubii că PSD trece pragul cu cei de sub 65 de ani — deci de la 18 la 65, eu nu ştiu dacă, în clipa asta, PSD trece pragul electoral. Ce se întâmpla cu câteva decenii în urmă — pe măsură ce oamenii înaintau în vârstă deveneau votanţi PSD, pensia era prioritatea — s-a oprit. Această roată s-a oprit. Acum intră în pensie generaţia Piaţa Universităţii.
PSD are o garnitură foarte slabă de lideri, deci se întâlnesc istoria şi cu fenomenele sociale şi PSD-ul este într-o mare pierdere de viteză, deci sub 65 de ani este prăpăd.
Electoratul suveranist este definit de alte lucruri. Este definit de un mediu de rezidenţă şi, de asemenea, de această problemă a sărăciei. Nu ştiu dacă ştiţi hărţile de la alegerile din Bucureşti: Anca Alexandrescu câştigă în cele patru sau cinci zone din Bucureşti care sunt relativ cele mai sărace. Ferentari şi Rahova sunt de 400 de ori mai bogate decât ruralul Olteniei, de exemplu. Dar, relativ la Bucureşti, ea câştigă în aceste segmente care sunt de foarte mult timp cele mai sărace din Bucureşti. Este şi o problemă de venituri acolo. Sunt două lumi destul de diferite.
Cristian Ghinea: Şi ăştia nu votau cu PSD, de obicei?
Barbu Mateescu: E complicat. În primul rând, că foarte mulţi dintre ei nu au apucat să voteze cu PSD. Sunt mulţi tineri în electorat. Tinerii din rural. Tinerii din România sunt cea mai polarizată generaţie. Tinerii din rural, care l-au şi dus pe Georgescu în turul 2, ei nu au avut cum să voteze PSD în viaţa lor. Unii or mai fi votat PSD, din cei de 30, 40, 50 de ani, după care şi-au schimbat punctul de vedere. Mulţi din cei care votau PSD în trecut s-au dus, pur si simplu, de pe lumea asta. Şi, cu migraţia, s-au schimbat perspectivele. Deci una e să ai 25 de ani: "ok, zice primarul să votez PSD, votez PSD", după care capeţi un pic de conştiinţă de sine şi zici nu mai fac ce-mi zice primarul. S-a terminat povestea asta. Deci e complicat.
Cristian Ghinea: Atunci aş putea să reformulez ce zici tu, pentru că ai spus că ei seamănă din punct de vedere venituri, rezidenţă — educaţie presupun, da? Dar cei în vârstă tind să voteze mai mult PSD. Deci, practic, generaţiile noi din aceste categorii socio-demografice nu mai votează PSD, votează AUR suveranist, ceea ce pune PSD-ul într-o dilemă existenţială.
Barbu Mateescu: E o nuanţă. Sunt şi vârstnici care nu sunt în aceste categorii şi votează PSD. De la 65 de ani în sus încă mai vorbim de oameni care votează PSD.
Cristian Ghinea: Dar această disperare a PSD-ului... La un moment dat, ai spus că PSD este singurul partid de la guvernare care a pierdut procente. Deci USR-ul e, în sondaje, cam pe unde e în Parlament, PNL-ul tot cam pe acolo, PNL-ul Bolojan, să spunem, e diferenţă 2-3% de pierdere. PSD a intrat cu 21% în Parlament şi acum are 16%. Adică, practic, PSD-ul pare că se apropie de minimul lor istoric.
Barbu Mateescu: 14% în vara lui 1997. Şi asta s-a întâmplat şi în Ungaria. Echivalentul PSD din Ungaria, socialiştii, nici nu mai candidează, deci au renunţat pur si simplu. Acum nu o să facă aşa şi PSD-ul.
Cristian Ghinea: Acest comportament al PSD-ului de a fi la guvernare şi de a se vinde ca principalul partid de opoziţie, practic nu îi ajută în sondaje. Întrebarea mea este: este o chestiune de moment? Sau speră ei că, până la alegeri, se va prinde cumva de populaţie această idee: "noi vă salvăm de Bolojan, de Ilie Sărăcie"?
Barbu Mateescu: S-ar putea să fie ceva mult mai simplu. Politicienii din România, deseori, nu sunt informaţi apropo de sondaje şi, alteori, nu le pasă. PSD-ul chiar la vârf, şi nu numai la vârf, sunt supăraţi pe această guvernare. Ei chiar cred, nu-i un calcul acolo strategic, că "noi, de fapt, iubim guvernarea, dar ne prefacem că nu ne place" — lor chiar nu le place. Vârful trebuie să facă asta pentru ca, la bază, ei au buletinul de partid de AUR deja pregătit, doar neştampilat. Şi un lucru pe care s-ar putea să-l vedem, apropo de AUR, noul PSD, că, cu o lună înainte de locale, din 2028, o mie de primari PSD pleacă toţi la AUR. AUR devine noul PSD. Apropo de cum seamănă electoratele. N-ar trebui să fie un calcul aşa de sofisticat.
Mai e ceva. Peste un an, dacă înţeleg bine, PSD va avea poziţia de prim-ministru dacă se menţine această coaliţie şi cred că se va menţine. Grindeanu, presupun, va fi noul prim-ministru. O să vedem timp de un an şi jumătate acelaşi lucru pe care l-am văzut în anul şi jumătate cât a fost Ciolacu prim-ministru înainte de prezidenţialele din 2024. Deci o să vedem corupţie, o să vedem nesimţire, o să vedem privilegii, încă nişte lucruri care pun vreascuri peste foc la mobilizarea antiputere. O să fie şi mai mulţi bani daţi la televiziuni şi la biserică. Ce obsesii mai are PSD? Primarii. Şi mai mulţi bani la primari. Şi mai mare înfrângere.
Ştii cu ce seamănă asta? Când zice PNL-ul, după fiecare scrutin la care pierde procente, trebuie să devenim un partid şi mai conservator. Şi pierd şi mai multe procente. Şi trebuie să devenim un partid şi mai conservator. E în oglindă chestia asta la PSD. Dinamica.
Cred că PSD va repeta multe din greşelile din epoca lui Ciolacu. E în firea lor.
