G4Media: Cum a fabricat Înalta Curte un caz de discriminare, folosit apoi ca pretext pentru măriri de salarii ale magistraţilor

Un beneficiu salarial care iniţial a fost acordat, prin lege, unui număr de şapte procurori, a fost extins, prin supra-interpretarea legii de către Înalta Curte, în aşa fel încât să beneficieze de el nu mai puţin de o mie de magistraţi – judecători şi procurori – aflaţi în vârful sistemului de Justiţie, relatează G4Media.

Potrivit sursei citate, aceasta este pe scurt povestea doar a uneia dintre „sentinţele definitive” – din câteva sute – cu care Lia Savonea, şefa Înaltei Curţi, şi-a blindat acţiunea prin care l-a dat în judecată pe premierul Ilie Bolojan şi în care cere, imediat şi integral, plata diferenţelor salariale restante, stabilite pentru magistraţi în ultimii ani prin asemenea „sentinţe definitive”.

În anul 2018, prin modificările aduse Legilor Justiţiei, se înfiinţa Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), o unitate calibrată la 15 posturi de procuror în subordinea Parchetului General, din care până la urmă s-au ocupat doar şapte.

Legea de înfiinţare, moşită în Parlament de legendarul Florin Iordache, avea două prevederi relevante pentru ceea ce discutăm aici:

- Procurorii care funcţionează în SIIJ nu pot fi aduşi prin delegare sau detaşare (măsuri care se dispun pentru perioade de şase luni), ci doar prin numire pentru o perioadă de 3 ani.

- Procurorii SIIJ trebuie să aibă minumum 18 ani vechime în magistratură şi grad profesional de cel puţin Parchet de pe lângă Curtea de Apel.

Ulterior, prin ordonanţă de urgenţă, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a mai adăugat o prevedere relevantă – şi foarte importantă: procurorii SIIJ beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi – adică de o diurnă de 2% pe zi din salariul de bază, ceea ce le sporea venitul lunar cu vreo 40%.

În octombrie 2021, câţiva judecători de la Tribunalul Vrancea au dat în judecată Ministerul Justiţiei şi au cerut să li se acorde şi lor aceleaşi drepturi ca procurorilor SIIJ, adică diurnele, pe motiv că altminteri sunt discriminaţi faţă de procurorii SIIJ.

Argumentaţia lor era o bijuterie paralogică: câtă vreme procurorii SIIJ nu pot fi angajaţi prin detaşare, ci doar prin numire, dar totuşi li s-au acordat diurne, înseamnă că şi ei, judecători vrânceni care nu sunt detaşaţi, ci tot numiţi, merită aceleaşi diurne.

Articolul integral poate fi accesat aici.