Sociolog CBS-AXA: Votul uninominal va închide şi mai mult uşile pentru forţele politice noi

Vasile Catarji, sociolog la Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” consideră că principalele beneficii pe care autorii proiectului de modificare a sistemului electoral prin trecere la votul uninominal le promit, în final se vor transforma în minusuri. Asta după ce promotorii ideii votului uninominal susţin în continuare că reprezentarea directă în Parlament prin intermediul unui deputat, ales într-o circumscripţie electorală, ar fi benefică întrucât, cumva l-ar responsabiliza.

„Se vehiculează că un deputat ales din circumscripţia X va încerca să promoveze interesele acelei circumscripţii, în cifre asta ar însemna în jur de 30 mii de alegători vor alege un deputat. Cum poate el s-o facă, când pe lângă el în Parlament vor fi încă 100? Astfel, va fi nevoit să se coalizeze în grupuri parlamentare, inevitabil. El rămâne exponentul unor jocuri în Parlament şi mai puţin exponent al cetăţenilor care-l vor vota”, a explicat în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA, sociologul Vasile Catarji, dând de înţeles că deputaţii s-ar putea coaliza în jurul unei majorităţi formate după alegeri în Parlament.

Acesta a ţinut să menţioneze că actuala majoritate parlamentară a fost formată din deputaţi ai oponenţilor politici, unii prin corupere, alţii fiind impuşi. Drept rezultat s-a ajuns la situaţia în care alegerile pe liste de partid, până la urmă, au dus la faptul că alegătorul nu se mai simte reprezentat în Parlament, ca urmare a traseismului politic.

„Practica internaţională arată că votul uninominal favorizează partidele puternice, aflate la guvernare, cu resurse financiare, administrative şi mediatice. Trecerea la votul uninominal va închide şi mai mult uşile pentru forţele politice noi, iar schimbarea clasei politice se va întâmpla şi mai greu”, mărturiseşte sociologul.

Situaţia din diasporă ar fi mult mai critică decât a cetăţenilor din ţară, întrucât până în prezent nu se cunoaşte care ar fi numărul real al cetăţenilor plecaţi peste hotare. Din datele prezentate de Catarji, observăm că în diasporă s-ar afla în jur de 700-800 mii de moldoveni care, din perspectivă politică, ar fi cetăţeni cu drept de vot. Aceşti cetăţeni, în anii 2000, pe alocuri au salvat ţara, trimiţând acasă bani care au permis economiei ţării să plutească, cel puţin, în timp ce Guvernele nu au valorificat acest potenţial pentru creşterea economică, consideră sociologul.

Dacă autorii proiectului de lege îl prezintă ca fiind unul benefic pentru diaspora, în realitate, el conţine deja o serie de prevederi, mecanisme care vor dezavantaja diaspora. Cu circumscripţiile din ţară e clar, în schimb cu cele din diasporă şi Transnistria se va opera cu alte cifre de la ultimele alegeri, nu cu numărul real de persoane aflate peste hotare.

Vasile Catarji a explicat că pe listele electorale din Moldova, la alegerile prezidenţiale au fost înscrişi 2,8 mln alegători şi dacă se va împărţi la 101 circumscripţii, va rezulta în jur de 30 mii alegători la un mandat de deputat. În diaspora, în schimb, sunt mai mulţi decât s-au prezentat la alegeri, însă li se vor oferi mandate în funcţie de numărul celor care s-au prezentat la vot în 2016.

„În interior se dă mandat de deputat pentru toată populaţia, indiferent că s-au prezentat sau nu, în schimb peste hotare se vor oferi mandate doar în funcţie de câţi s-au prezentat la alegerile precedente. La alegerea preşedintelui, votul diasporei a cântărit 8 la sută. Dacă se merge pe votul uninominal, diaspora poate pretinde doar 4 mandate, deşi vor avea dreptul la cel puţin 8 mandate. Deja vor fi dublu dezavantajaţi”, a adăugat sociologul CBS-AXA.

De menţionat ar fi faptul că, autorii proiectului îşi argumentează acţiunile prin faptul că 70-80 la sută din cetăţeni ar dori să voteze prin vot uninominal. În replică, Vasile Catarji a ţinut să puncteze că nu este deloc uimit de „faptul că 50 la sută din diasporă sunt pentru votul uninominal, pe interiorul ţării, procentul este şi mai mare. Acest lucru vine din specificul nostru istoric şi cultural. Nouă, ca şi cetăţeni în masă, ne lipsesc capacităţile de autoorganizare, de cooperare, în sensul responsabilizării clasei politice, să-i facem să înţeleagă că se află în serviciul cetăţeanului şi nu invers”.