Soarta „Radio Libertatea” este neclară

În perioada sovietică, ascultătorii îşi mutau radiourile pe frecvenţele ''Radio Libertatea'', ''Vocea Americii'' sau BBC pentru a obţine informaţii obiective, însă în prezent, doar ''Radio Libertatea'' mai emite pe undele ruseşti, iar zilele sale sunt numărate, scrie Moscow Times.

Din momentul în care ''Vocea Americii'' şi BBC au renunţat să mai emită pe unde ruseşti în favoarea unui regim exclusiv on-line în 2008, respectiv 2011, ''Radio Libertatea'', cunoscut în varianta rusă sub numele de 'Radio Svoboda', a rămas ultimul mare post de radio occidental care mai transmite în Rusia.

''Radio Svoboda'' îşi va încheia însă transmisia pe frecvenţele AM din Rusia în conformitate cu o lege care interzice controlul străin asupra licenţelor de emisie şi care urmează să intre în vigoare la 10 noiembrie, a explicat Steve Korn, preşedintele companiei-mamă a postului, ''Radio Europa Liberă(Radio Libertatea'', în The Moscow Times, la începutul acestei săptămâni.

El a subliniat că intrarea în vigoare a legii - 'similară legislaţiei din Statele Unite şi din multe ţări occidentale' - nu trebuie privită drept o 'calamitate', ci drept 'o oportunitate... de a accelera planurile noastre de a trece la platformele digitale'.

Korn a declarat că postul se va concentra pe un public rus 'urban, educat, cu vârste cuprinse între 20-50 de ani' şi 'va deveni un forum interactiv unde publicul nostru se poate angaja într-un dialog continuu'.

Pe de altă parte, aceste modificări nu au survenit fără drame: luna trecută, peste 40 de membri ai personalului Radio Svoboda din Moscova au fost concediaţi, lâsând-o pe noua directoare a postului, Masha Gessen, cu aproximativ 10 jurnalişti.

O mare parte din criticile apărute au vizat-o pe Gessen, o scriitoare favorabilă opoziţiei, care a oferit postului consultanţă timp de mai multe luni, înainte de numirea sa ca director.

Gessen, care a demisionat luna trecută din postul de editor al revistei ''Vokrug Sveta'' (În jurul lumii) după refuzul de a relata despre zborul preşedintelui rus Vladimir Putin cu un deltaplan, pentru a deschide drumul spre ţările calde unei specii de cocori protejate, a negat orice implicare în concedierile de la ''Radio Svoboda'', survenite înainte de preluarea postului de director, la 1 octombrie.

Situaţia a generat însă acuzaţii mai extinse, care l-au vizat atât pe Korn şi pe managerii postului de la Praga, cât şi Statele Unite, care finanţează Radio Europa Liberă, deşi oficial aceasta este o corporaţie privată non-profit.

Unul dintre liderii opoziţiei, Vladimir Rîjkov, a acuzat administraţia preşedintelui SUA, Barack Obama, de faptul că ar fi cedat în faţa presiunilor exercitate de Kremlin, făcând totodată legătura între reducerile de personal ale postului şi încetarea operaţiunilor USAID în Rusia.

Pe de altă parte, Korn a negat vehement faptul că RFE)RL face economii, explicând că bugetul postului nu va fi redus, ci utilizat mai eficient.

Criticii susţin, de asemenea, că transmisia ar putea continua, în pofida legii menţionate. Mario Corti, unul dintre foştii directori ai postului, a declarat că managerilor RFE(RL li s-a oferit un transmiţător pe frecvenţe AM în statele baltice. 'Au refuzat oferta', a scris el pe o postare pe blog-ul usgbroadcasts.com.

Deşi ''Radio Svoboda'' va putea fi în continuare ascultat pe unde scurte radio şi prin satelit, experţii sunt de acord că publicul său principal şi cel mai loial asculta pe frecvenţele AM.

'Cei care ascultă pe frecvenţele AM nu utilizează mult Internetul. Este vorba de o mare parte a societăţii ruse, care va fi pierdută', declara Nikolai Zlobin, un analist pentru Word Security Institute, cu sediul la Washington.

Datele indică că numărul ascultătorilor ''Radio Svoboda'' din Moscova a scăzut puternic în ultimii ani, de la un număr zilnic de ascultători de 140.000 /1,5% cotă de piaţă) între iulie şi septembrie 2007 la 104.100 /1% cotă de piaţă(, în aceeaşi perioadă a acestui an, potrivit datelor oferite de firma TNS Global.

Prin contrast, postul de radio ''Eho Moskvî'', deţinut de Gazprom Media, a atras peste 1 milion de ascultători la Moscova între iulie şi septembrie 2012.

Zlobin este de acord ''Radio Svoboda'' ar trebui să îşi regândească conţinutul programelor pentru a atrage o audienţă mai tânără şi mai inteligentă, însă unele voci susţin că sarcina ar fi dificilă.

Danila Galperovich, unul dintre reporterii ''Radio Svoboda'' concediaţi luna trecută, susţine că pentru atragerea intelectualilor din mediul urban concurenţa în media este extrem de dură. El citează în acest sens canalul de televiziune on-line ''Dojdi'', site-urile Snob.ru, Slon.ru, postul Kommersant FM şi revista ''Bolşoi Gorod'' drept concurenţi puternici pentru ''Radio Svoboda''.